
Istoria recentă nu poate să aibă o memorie subţire. Şi nici agresiunile comuniştilor la adresa libertăţii, democraţiei şi a valorilor naţionale nu pot fi şterse cu buretele ca de pe-o tablă şcolară.
Ne despart trei ani de perioada când comuniştii au aplicat forţa la adresa propriilor cetăţeni, după ce au fraudat alegerile şi au dorit să menţină Republica Moldova sub amprenta unei guvernări străine de spiritul democratic. Oare, unii dintre cei care au militat pentru valorile libertăţii au uitat foarte repede guvernarea comunistă?!
Îşi mai amintesc oare basarabenii cum pe timpul regimului comunist fiecare din ei se zbătea în van şi vorbea într-o singurătate obscură, cum instituţiile statului moldovean încăpuseră în mâinile unei singure familii? A familiei comuniste reprezentată de clanul Voronin!
Şi în acea perioadă de întuneric se ivise un an,-anul 2007,- când comuniştii au fost lipsiţi de la pârghiile administrării Chişinăului, cel mai important oraş al Republicii Moldova. Se născuse o speranţă şi românii basarabeni au prins aripi, au început să viseze frumos. În anul 2007 oraşul devenise un bastion al anticomunismului. Mai apoi Chişinăul a spulberat guvernarea comunistă, după ce a traversat multiple încercări şi bătălii cu puterea comunistă care guverna societatea.
Astăzi comuniştii lui Voronin fac acuzaţii gratuite şi emit speculaţii „convingătoare” la adresa primarului şi a altor lideri democraţi, în speranţa că vor recâştiga pârghiile celui mai important oraş al Basarabiei şi, de aici, ulterior, pe cele ale întregii republici. Deja Consiliul Local Chişinău a ajuns în mâinile lor.
Nu cred că există o naivitate cetăţenească care înghite „şopârle” comuniste. Din câte am înţeles, pe timp de criză, administraţia Chişinăuluia reuşit să aibă o prestaţie onorabilă, continuând să modernizeze şi să ofere oportunităţi pentru investitori, cetăţeni, să fie dispusă spre o comunicare cu locuitorii. Îşi imaginează oare chişinăuenii că votând candidatul „roşu” ar putea fi lipsiţi şi de bunul pe care l-ar fi avut până acum. Pentru că astăzi candidatul comuniştilor înşiruind vrute şi nevrute, în goana de acaparare a principalei redute democratice, nu are nici experienţă şi nici soluţii de redresare a Chişinăului, ci arma antihristului: sperjurul, minciuna, ura. Iar cum vorbele se duc pe apa sâmbetei, cei de la Chişinău se pot trezi cu omul „antihristului” în fruntea cetăţii. Întregi instituţii municipale vor sta la dispoziţia acestuia. Şi atunci la ce bun au fost purtate adevărate bătălii de recâştigare a libertăţilor civice şi dorinţa ca basarabenii să adere la marea familie europeană.
Astăzi singura armă psihotronică a basarabenilor, care îi poate descuraja pe comunişti să mai aspire la o revanşă, constă în votul lor.
Apelul cu care vin către fraţii mei basarabeni este unul sincer şi onest, îndemnându-i să nu admită să li se spulbere visele şi să li se spurce Istoria. Vă rog, fraţii mei, nu lăsaţi Chişinăul să devină un bastion al infamiei comuniste.