Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, celebrată în ziua de 15 august a fiecărui an, este, şi pentru credincioşii din Eparhia greco-catolică de Cluj-Gherla, şi nu numai, prilejul pentru tradiţionalul pelerinaj la Sfânta Mănăstire de pe dealul Niculii, locul unde este expusă celebra icoană făcătoare de minuni, astăzi, „mutilată”, prin repictarea ei intr-un mod barbar, in 1991, cu ocazia unei restaurări fatale ce a şters pur şi simplu imaginea originală de pe lemnul vechii icoane, care a lăcrimat, în anul 1694, în biserica parohială din satul Nicula.Tradiţia pelerinajului la Nicula a început în sec. al XVIII-lea, prin grija episcopilor greco-catolici de pioasă amintire, episcopul dr. Ioan Vancea de Buteasa, devenit mai târziu mitropolit al Blajului, şi episcopul Mihail Pavel, cei care, între anii 1875-1879, au înălţat biserica de zid de pe dealul de lângă satul Nicula, tocmai pentru că pelerinii ce veneau aici nu mai încăpeau în biserica cea mică din lemn (vezi foto). Astăzi este o alta biserica de lemn, cea originală, a dispărut, intr-un incendiu ce a avut loc la inceputul anilor 1970 datorat neglijentei călugărilor ortodocsi care au lăsat nesupravegheat un foc făcut in incinta mănăstirii. In final, flăcările au mistuit până la temelii vechiul lăcas de cult cu toate icoanele si podoabele aflate inăuntru. In locul acelei bisericute de lemn a fost adusa o alta, din satul clujean Top-Padureni (vezi foto). Cardinalul dr. Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, este cel dintâi ierarh care fondează la mănăstirea Nicula o comunitate monastică, la 22 august 1936. Aşezământul de la Nicula era pană atunci un loc de pelerinaj sporadic, unde pelerinii veneau şi plecau. In anul 1936, călugării bazilieni, din Ordinul „Sfântul Vasile cel Mare”, au fost primii care au asezat o comunitate monahală stabilă la Nicula. Însă numai până în anul 1948 când, pe 15 august, a fost ultimul pelerinaj oficial al Bisericii Greco-Catolice la Mănăstirea Nicula, an în care Biserica Română Unită a fost interzisă de autorităţile comuniste, lăcaşurile de cult confiscate şi date la cultul ortodox, iar episcopii, preoţii, călugării şi călugăriţele aruncaţi în închisori pentru că nu şi-au vândut credinţa. După câteva luni de la sărbătorea Adormirii Maicii Domnului de atunci, călugării greco-catolici de la mănăstirea Nicula au fost împrăştiaţi, o parte dintre ei ajungând la Gherla, aruncaţi în închisoare, unde, în 1958 a murit ultimul egumen al mănăstirii, Pr. dr. Leon Manu (vezi foto). Sunt realităţi dureroase pornind de la care, ierarhii, preoţii şi credincioşii Bisericii Greco-Catolice nu încetează să se roage Bunului Dumnezeu ca, la timpul rânduit, să poată celebra din nou Sfântă Liturghie în biserica de zid a Mănăstirii Nicula, sfânt lăcaş în care au fost hirotoniţi mulţi preoţi greco-catolici şi tot atâtia călugări care şi-au depus voturile monahale. Rămânând fidelă acestei tradiţii, după cum se mentionează intr-un comunicat al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, ierarhia, preotii si cinul monahal unit de astăzi continuă, ca odinioară, indemnul către credincioşi ca în zilele de sărbătoare, 14-15 august, participând la pelerinajul greco-catolic la Nicula, să ceară prin rugăciuni mijlocirea Preasfintei Fecioare Maria, Maica Domnului.
Read MorePelerinajul tradiţional la Nicula de Sfântă Mărie Mare
