12 episcopi catolici și 250 de preoți la înmormântarea IPS George Guțiu

Înmormânarea arhiepiscopului emerit greco-catolic de Cluj-Gherla, IPS George Guțiu, a strâns la Cluj 12 episcopi catolici, de ambele rituri, precum și 250 de preoți. Episcopii au venit din România, Ungaria și Ucraina. Trupul marelui ierarh a fost adus în procesiune de la catedrala greco-catolică Schimbarea la Față de pe Bulevardul Eroilor, pe bulevard, prin Piața Avram Iancu, prin Piața Ștefan cel Mare și prin Piața Timotei Cipariu. Ceremonia funerară a fost condusă de Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice, Preafericitul Lucian Mureșan, iar la slujbă au participat mitropolitul ortodox din Cluj, IPS Andrei Andreicuț, precum episcopii lutheran și calvin din Cluj.

Read More

O noapte la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Muzeul de Artă Cluj-Napoca participă sâmbătă 14 mai, la Festivalul european „Noaptea Muzeelor” cu un eveniment special: vernisajul expoziţiilor „Henri Cartier-Bresson în…Oltenia. Fotografii de Victor Boldâr” şi a expoziţiei cu fotografiile câştigătoare ale concursului „Fotografiază o celebritate !”. Evenimentul va avea loc cu începere de la ora 20.00, ocazie cu care va fi acordat şi marele premiu al concursului de fotografie, oferit de compania Art Act. Vor fi expuse cele mai bune 12 fotografii din cele 99 trimise pînă în data de 11 mai a.c.Noaptea Muzeelor în România este un eveniment promovat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România. Cu prilejul Nopţii Muzeelor, Muzeul de Artă Cluj-Napoca va fi deschis între orele 20.00-24.00 şi alături de expoziţiile menţionate vor putea fi vizitate expoziţiile temporare „Ion Grigorescu – lucrări din colecţia Mircea Pinte” şi Expoziţia de artă contemporană internaţională „I fought the X and the X won”.Expoziţia „Henri Cartier-Bresson în…Oltenia. Fotografii de Victor Boldâr” prezintă într-o suită de fotografii alb-negru vizita celebrului fotograf francez Henri Cartier-Bresson (1908-2004) în Oltenia, parte din călătoria făcută alături de Martine Franck (n.1938) în România, în anul 1975. Realizate în ziua de 7 mai 1975 la Craiova, Râmnicu-Vâlcea şi în alte localităţi din Oltenia, imaginile nu documentează doar locurile vizitate de cunoscutul cuplu de fotografi, avându-i în centru de cele mai multe ori, ci surprind şi imaginea dramatică a unei Românii aflată în plin comunism.Autorul fotografiilor, Victor Boldâr, (n.1935) este membru de onoare al AAFR şi a făcut parte din grupul de artişti fotografi care i-au însoţit pe oaspeţii francezi în vizita în Oltenia. După realizare, a trimis fotografiile lui Henri Cartier-Bresson în Franţa, dar nu au ajuns se pare niciodată, fiind oprite de autorităţile comuniste. Aceste fotografii au fost expuse pentru prima dată în anul 2010, la 35 de ani de la realizarea lor, la Muzeul de Artă din Craiova. Evenimentul este realizat în parteneriat de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Craiova, Asociaţia Focus Oltenia, Fotoclubul „Mircea Faria” Craiova, Compania Art Act şi City Plaza Hotel.

Read More

Amintiri din viitorul Clujului cu arhitectul Vasile Mitrea

Arhitectul clujean Vasile Mitrea a participat de-a lungul anilor la proiectarea cartierelor clujene Grigorescu şi Gheorgheni şi are în portofoliu un număr de clădiri din municipiul de pe Someşul Mic, precum Facultatea de Medicină Veterinară, sediul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism (din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca) de strada Observator. Viitorul Clujului este văzut de „părintele” cartierelor Grigorescu și Gheorgheni într-un interviu apărut în „Foaia transilvană”.- Cum credeţi că va arăta Clujul peste zece sau chiar 20 de ani?- Problema cu 20 de ani e riscantă în sensul că şi actualul Plan Urbanistic General (PUG) are un obiectiv numai de zece ani şi, în realitate, îl are de nouă, deoarece acum sîntem în 2011. Existenţa unui oraş depinde de foarte mulţi factori, iar viitorul său este negociabil între administraţie, investitori, populaţie şi evident conjunctura internaţională. În momentul de faţă, Clujul ar trebui să aibă o ţintă fixată: adică vrem să fie un oraş cu potenţial economic, să aibă anvergură deosebită din punct de vedere universitar, vrem să fie un oraş al informaţiei? Sînt foarte multe variante şi ar trebui să ne decidem, mai ales că aceste profile nu se realizează de azi pe mîine, însă la noi nu există continuitate, vine o culoare politică şi schimbă ce a gîndit cealaltă.

Read More