„Zarniţa” basarabeană de la Cluj-Napoca

Nu am vrut să comentez declaraţia tinerilor tupeişti studenţi basarabeni de la Cluj-Napoca care cer impetuos ca în inima Ardealului să fie instalat un Consulat moldovenesc. Pentru că înţelegem cu toţii că relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău au cunoscut, după prăbuşrea comunismului în Republica Moldova, o evoluţie promiţătoare.Declaraţiile de interconexiune şi de apropiere frăţească nu au avut cum să nu bucure românii basarabeni de pe amble maluri ale Prutului. Evident, că în contextul strângerilor de mâni şi de complimente reciproce, au existat şi ceva excepţii, pe care nu le-am luat chiar la modul serios. Dar cum „ai noştri tineri” sau altfel spus- ai cui tineri?- astăzi şi la (Cluj-Napoca) învaţă, parafrazând un clasic, ne-am pus fireasca întrebare- ce e cu chestiunea asta? (Nu suntem siguri că cuvântul ar fi de etimologie turcească, şi că acesta chiar dacă ar însemna ceea ce unii deja cred, acesta se pare ar reda sensul corespunzător contextului aplicat). Este curios că declaraţia studenţilor basarabeni de la Cluj apare exact la o zi după ce premierul Emil Boc a solicitat ca autorităţile basarabene să respecte înţelegerile anterioare şi să pună în sfârşit semnătura pe actul care se cheamă Convenţia micului trafic. Doar că ne-am trezit cu o declaraţie studenţească care invocă crearea de consulate moldoveneşti după cum îi duce mintea politologică studenţească. Adică, pe uşa din dos şi pe borta din faţă!
Că dacă se „răscoală” toate asociaţiunile şi grupările basarabene din oraşele Patriei şi încep să intoneze o sonată cu nevoia prezenţei misiunilor diplomatice basarabene în toate oraşele şi comunele în care îşi fac studiile basarabenii nevoiaşi, Guvernul de la Chişinău este pus pe jar.
Un singur lucru nu ştiu tinerii studioşi basarabeni: Basarabia este în prag de dezastru? Şi nu este vorba doar de scumpirile la gaze instituite de Gazprom şi de un val de scumpiri care se aşteaptă şi la alte produse. Premierul basarabean Vlad Filat umblă cerşind cu valiza goală şi caută pe unde poate noi fonduri pentru acoperirea deficitului bugetar. Când la Bruxelles sau la Washington, când la Bucureşti sau în altă parte, echipa democratică care guvernează azi Republica Moldova este într-o permanentă căutare de resurse. Şi când te gândeşti că şi ruşii care au promis un credit de 500 mln. de dolari şi-au reevaluat posibilităţile şi promit azi doar 150 de mln de dolari. Şi acest merit îi aparţine fostei guvernări coministe care a rugat frumos Moscova să-şi revadă politica financiară faţă de actuala trupă politică conducătoare de la Chişinău. Mai nou aflu că şi actualul bancher şef al Republicii Moldova rătăşeşte pe undeva şi nu se prezintă la servici. Şi totuşi, mă întreb, dacă povestea cu iniţiativa juveţilor basarabeni de-a disloca consulatele moldoveneşti pe tot cuprinsul României devine reală, ce se poate întâmpla?!
Fără îndoială, GIB-ul basarabean este un fenomen prostatalist pan-moldovenesc din perspectiva declaraţiei asumate. Într-un atare context, autorităţile de la Chişinău vor trebuie să scoată posturi la licitaţie în diplomaţie şi cine ar fi cei mai reprezentativi şi mai prolifici dacă nu chiar tinerii lideri din asociaţiunile studenţeşti din ţară. Şi ce dacă în Cluj locuiesc vreo 2000 de basarabeni, consulat să fie(!) Ce contează legi şi reglementări diplomatice, vise unioniste şi euroatlantiste? Iar prin declaraţia acontată, gibiştii de la Cluj dau bătăi mari de cap şi aşa dezordonatului guvern de la Chişinău. Nici în ruptul capului nu vreau să cred că tinerii vor să să consolideze statalitatea moldavă. Şi nu cred că organizaţia este adeptă a unor basarabeni care spun că ar vota Unirea doar dacă capitala României reîntregite ar fi schimbată la Chişinău. Sper ca unii plini de iniţiativă să nu revendice şi acest subiect ca unul de referinţă în relaţiile dintre cele două maluri.
Ca să ne înţelegem, GIB-ul basarabaean s-a născut în Cluj-Napoca în anul 2002 şi nu este succesorul Ligii studenţilor basarbeni din anii 90, a Asociaţiei Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din România cu sediul la Cluj-Napoca, a Asociaţiei culturale „Basarabia-Bucovina” condusă multă vreme de iluştrii basarabeni Alexe Mare, Virgil Bulat sau Valentina Simionescu.
Totuşi, mă întreb, a fost o naivitate studenţească sau GIB-ul a dat un exces de zel basarabean?