
Figura lui Basiliu Rațiu a căzut într-o uitare nemeritată, însă în epocă el era una dintre figurile principale ale intelectualității românești. El a studiat la școlile din Turda, Aiud, Cluj și Blaj, înainte de a fi trimis cu bursă epis¬copală la Viena, unde a obținut titlurile de doctor în filosofie și în teologie. Basiliu Rațiu a fost hirotonit, în anul 1810, ca preot celibatar, în biserica Sfânta Barbara din Viena. Întors în Transilvania, el a servit ca preot greco-catolic în Ocna Mureș, apoi în Turda, iar în cele din urmă a ajuns în Blaj, unde a fost deopotrivă preot și profesor la Seminarul din Mica Romă. În anul 1848, Basiliu Rațiu a făcut parte dintre liderii Marilor Adunări Naționale din Blaj, întrunite în 30 aprilie, 15 mai și 21 septembrie 1848. De atunci datează prietenia sa cu liderii revoluționari români.
Basiliu Rațiu a rămas fidel atât datoriei sale academice, în condițiile în care a devenit rector al Seminarului Diecezan din Blaj, cât și vocației preoțești, în condițiile în care a devenit canonic, iar după 1853, când bunul său prieten, vicarul foraneu al Silvaniei, Alexandru Șterca-Șuluțiu, a devenit primul mitropolit român unit greco-catolic al Blajului, Basiliu Rațiu a devenit primul prepozit capitular mitropolitan al noii structure ecleziastice. De asemenea, el și-a continuat, până la moarte, activitatea pusă în slujba națiunii române. În anul 1868, Basiliu Rațiu s-a numărat printre semnatarii Pronunciamentului de la Blaj, prin care liderii românilor transilvăneni se pronunțau împotriva Ausleigh-ului, adică transformării Imperiului Austriac în Imperiul Austro-Ungar, cu consecința anexării Marelui Principat al Transilvaniei la Regatul Ungariei.
Pentru poziția sa publică, Basiliu Rațiu a fost pus sub acuzare pentru infracțiunea de înaltă trădare, iar procesul împotriva liderilor români a fost oprit doar la intervenția împăratului Franz Jozef. Basiliu Rațiu s-a stins în 1870, la Blaj, respectat și prețuit de românii ardeleni.
De atunci, testamentul a rămas în posesia membrilor familiei Rațiu, a declarat Indrei Rațiu, cel care a remis Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj valorosul document, împreună cu o mapă plină de înscrisuri referitoare la istoria familiei lui Avram Iancu din Vidra de Sus.
Valoarea istorică a acestui document este inestimabilă, spune directorul bibliotecii clujene, profesorul Doru Radosav.
Avram Iancu a fost una dintre cele mai importante personalități din istoria românilor ardeleni. Crăișorul Munților a murit în 10 septembrie 1872. Unele dintre obiectele lui sunt păstrate la Cluj. Pipa și fluierul lui Avram Iancu se află la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei.