Viștea, satul unde dinastia pietrarilor păstrează o artă veche de secole

Un sat ardelenesc din județul Cluj păstrează una dintre cele mai interesante formă de artă. Este vorba de sculptura monumentală în calcar. În Viștea, dinastiile de pietrari și de meșteri cioplitori sunt vechi de sute de ani, iar arta sculpturii a fost transmisă din tată în fiu. În timp, tehnicile de sculptură au fost rafinate de locuitorii din Viștea, iar finețea și rafinamentul lucrărilor lor au ajuns să satisfacă cele mai fine gusturi.Calcarul de Viștea este extras din carierele deschise în dealurile din jurul satului. Există patru cariere de unde este extras calcarul cu diferite nuanțe. Este vorba de Rădaia, Aghireșu, Macău și Viștea. Unele pietre au nuanța gălbuie, de parcă prin stratul de piatră s-ar zări luciri stinse de aur vechi. Alte pietre au nuanțe albăstrii sau albe. Piatra din Viștea Veche este mai moale și se pretează mai bine la lucrări de mare finețe, în timp ce piatra extrasă din celelalte cariere este mai dură și se pretează mai bine pentru plăci folosite în realizarea pardoselilor interioare sau exterioare.

Piatra ornamentală a fost folosită la ridicarea unora dintre cele mai frumoase monumente din Transilvania, de la Biserica romano-catolică Sfântul Mihail la Palatul Banffy. Se pare că prima carieră a fost deschisă în Evul Mediu, de către meșterii italieni, renumiți pentru arta lor, care au întemeiat și satul Viștea.

În secolul al XIX-lea, calcarul de Viștea a fost utilizat pentru decorarea Palatului Parlamentului din Budapesta, iar în secolul XX a fost folosit pentru confecționarea elementelor decorative ale Casei Poporului din București. Echipa de meșteri pietrari din Viștea a lucrat luni la rând pentru a sculpta capitelurile ori colonadele de la Casa Poporului, însă unii dintre sculptori nu au văzut niciodată creațiile lor instalate la București, spune meșterul pietrar Ștefan Otvos. ”Lucrurile erau simple. Dacă îi plăcea tovarășei Ceaușescu, îi plăcea și lui. Principalul, pentru noi, era că aveam bani câți ne trebuia la dispoziție”, spune Ștefan Otvos.

După Revoluția din anul 1989, calcarul de Viștea a continuat să fie prețuit, iar piatra ornamentală este utilizată pentru împodobirea unor palate din România, Ungaria sau Austria sau pentru restaurarea unor monumente istorice, spune proprietarul unui atelier în care muncesc 52 de persoane, Levente Barta Szallos. ”Lucratul în piatră este o tradiție de familie pentru locuitorii din Viștea. Eu de pe la 2-3 ani mă învârteam prin atelierul unde lucra bunicul meu”, spune Levente Barta Szallos. El mai spune că, la 12 ani, era deja priceput în șlefuirea granitului. În anul 2003, el a decis să își transforme asociația familială de meșteri pietrari într-o firmă. Dacă în primul an, firma avea doi angajați, în 2004 ajunsese deja la 20 de oameni.

Îndemânarea sculptorilor din Viștea a ajuns să fie cunoscută în toată Europa, iar calcarul transilvănean a devenit o marcă celebră în toată Europa Centrală și de Est. În ciuda crizei economice, afacerea condusă de Levente Barta Szallos a crescut de la an la an, iar calcarul de Viștea a ajuns să fie tot mai prețuit, pentru că raportul preț/calitate este mai bun decât cel al pietrelor decorative importate. ”Afacerea noastră a crescut pentru că oamenii au început să pună tot mai mult accentul pe calitate”, mai spune poprietarul atelierului din Viștea.