Uzina electrică din localitatea Someșul Rece, construită de austro-ungari în 1906, este prima uzina care a produs curent electric pentru Cluj-Napoca și împrejurimi, până la Turda, timp de 64 de ani. Deși instalațiile sunt încă perfect funcționale și pot aliment oricând din nou orașul cu lumină, din cauza costurilor mari de întreținere din prezent și a construiri altor hidrocentrale în zonă, s-a luat decizia ca în prezent aceasta să fie transformată într-un muzeu al electricității.
Dacă urmezi drumul E60 din Cluj-Napoca către Oradea, prin Gilău, apoi drumul 107P spre Fântânele ajungi în localitatea Someșul Rece, la doar 50 de kilometri de Cluj, unde vei găsi o minunăție a tehnici de iluminat, prima uzină electrică care a alimentat orașul Cluj-Napoca și împrejurimile lui timp de 64 de ani, începând din 1906, perfect funcțională și astăzi însă devenită muzeu.
Istoria uzinei de la Someșul Rece începe încă din anii 1903 când primăria orașului Cluj-Napoca a considerat necesară iluminarea orașului, astfel a organizat un concurs, echivalentul licitațiilor din vremea noastră, pentru înființarea unei uzine electrice. Pentru că primul concurs nu a avut nici o finalitate, un an mai târziu s-a organizat un al doilea concurs la care au participat 6 firme, care au depus tot atâtea proiecte. De data aceasta câștigătoare a ieșit firma austro-ungară Ganz & Co.
O scurtă incursiune în istoria electrocentralei din Someșul Rece
Potrivit primelor documente care atestă această centrală, în 5 iulie 1905 este semnată o convenție între primăria clujeană și firma austro-ungară prin care Ganz concesionează pentru 25 de ani un teren pe care se înființează Regia Electrică Cluj de la Someșul Rece.
Un an mai târziu centrala era deja funcțională. Inițial avea două hidroagregate Francis a câte 1200 cai putere fiecare. „A fost ales acest loc pentr că apa din această zonă avea mult potențial energetic, iar investiția a fost cea mai convenabilă. Sunt două văi importante în zonă, ale căror ape au fost captate, apa a fost dirijată printr-un tunel și prin conducte forțate și ajungea la cele două generatoare”, spune inginerul Liviu Alb angajat al Electrica timp de 45 de ani, acum în prag de pensionare, care s-a ocupat și de Hidrocentrala de la Someșul Rece.
În aceleași documente se arată că centrala a avut de-a lungul timpului o istorie extrem de interesanta atât cu părți bune cât și cu parți tragice. Cele mai importante momente din existența uzinei sunt consemnate atât în documente, însă o parte din ele sunt povestite de către domnul Alb.
În 1929 se înființează Regia Mixtă cu un patrimoniu de peste 107 milioane de lei, valoarea estimată pentru acea vreme. Tot în această perioadă, centrala producea 14.147.000 de kW/h de energie electrică.
Criza economică dintre anii 1929-1932 s-a resimțit și asupra Regiei de Electricitate Cluj ducând la scăderea cu 36% din energia produsă până atunci și la reducerea personalului de la 40 la 7, o cauză fiind și înrăutățirea sistemului tehnologic care nu a mai putut fi întreținut. La sfârșitul crizei economice, în anul 1933, Societatea Electrica Cluj deținea 14.672 de abonamente.
În 1935 a fost alimentat de la această centrală electrică și municipiul Turda. În anii următori, după ocuparea Ardealului de Nord de către maghiari, hidrocentrala a încetat să mai furnizeze energie electrică pentru clujeni, orașul fiind alimentat, de acum înainte, cu energie electrcă de la termocentrala din Aghireș. Ce mai este de amintit este faptul că, în 1944, trupele fasciste au aruncat în aer instalațiile centralei electrice din Cluj, de pe strada Ilie Măcelaru. Doi ani mai târziu au fost electrificate și comunele Someșeni și Florești.
Muzeu cu utilaje perfect funcționale
În prezent uzina a a devenit muzeu, însă nu unul dedicat turiștilor, ci unul cu circuit închis, doar pentru energeticieni, deoarece ea este încă intactă și funcțională. Muzeul conține, pe lângă cele două turbine marca Ganz și toate utilajele și uneltele necesare întreținerii și funcționării uzinei. Vizitatorii pot admira atât corpuri de iluminat din perioade trecute cât și reprezentări ale primelor sisteme de comunicare la distanță folosite în cadrul uzinei de-a lungul timpului, precum: telefoane cu manivelă sau fără, centrale telefonice manuale și cu fise, mașini de scris, documente despre uzină.
Din anii 70 Electrocentrala de la Someșul Rece nu mai este folosită pentru iluminat orașul Cluj. Ea a fost înlocuită cu hidrocentralele de la Gilău, Tarnița, Mărișel și Beliș, explică inginerul Liviu Alb, deși se prezintă și acum în stare perfectă de funcționare. ”O altă cauză pentru carea uzina a fost închisă o reprezintă și costurile mari de întreținere, însă în caz de necesitate aceasta poate deveni funcțională în orice moment” a mai precizat inginerul.
Potrivit Direcție județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj, în viitorul apropiat se vor demara o serie de proceduri pentru includerea Uzinei Electrice din Someșul Rece în patrimoniul național.
