Obezitatea a devenit o problemă de sănătate tot mai des întâlnită în rândurile românilor, arată studiile realizate de organizațiile de profil. Peste jumătate din populația adultă din România se confruntă cu probleme legate de greutate: 31,1% cu supraponderabilitate și 21,3% suferă de obezitate, iar estimările indică o creștere semnificativă în următorii zece ani. Asociația Împreună Împotriva Obezității atrage atenția asupra importanței abordării obezității ca pe o boală cronică și nu doar ca pe rezultatul unui stil de viață nesănătos.
Obezitatea – o problemă de sănătate publică majoră
Cea mai obișnuită abordare a obezității în România este aceea că este responsabilitatea pacientului și se poate rezolva prin dietă și exerciții fizice. Rar, oamenii au discutat însă despre obezitatea ca boală cronică ce, la rândul ei, conduce către multe alte afecțiuni grave.
„Deși nu este recunoscută ca atare, obezitatea este cea mai răspândită boală cronică netransmisibilă și este cauza a peste 200 de complicații, printre care diabetul de tip 2, cancerul și bolile cardiovasculare – 3 dintre cele 4 boli cronice netransmisibile recunoscute în prezent la nivel internațional. Este absolut necesar ca la nivel de societate, atât în populația generală, cât și în mediul sanitar să se cunoască fiziopatologia obezității și să fie tratată în mod adecvat, ca boală cronică asociată cu un dezechilibru în controlul apetitului și al metabolismului, cauzat de factori multipli, printre care genetici (40-70%) și biologici”, spune dr. Andreea Ciudin Mihai, expert în Endocrinologie și Nutritie, Coordonatoarea Unității de Tratament Integral al Obezitatii din Spitalul Universitar Vall Hebron, Barcelona.
“Sunt multe lucruri pe care le putem face și poate ca unul dintre cele mai importante este acela de a schimba paradigma, de a schimba percepția obezității, din condiție care ține de estetica, în paradigma legată de obezitatea – ca boală cronică netransmisibila. Cred ca aceasta percepție trebuie schimbată nu numai în rândul societății si nu numai în rândul pacienților, dar și în rândul profesioniștilor din sănătate” spune prof. univ. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinologie, președinta Colegiului Medicilor din Romania.
De asemenea, conform Agenției Internaționale de Cercetare în domeniul Cancerului, obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru cel puțin 13 tipuri de cancer. La nivel global se estimează că între 4 și 8% dintre cazurile de cancer diagnosticate anual sunt direct atribuite obezității. În România, prevalența obezității este în creștere, ceea ce indică o posibilă viitoare creștere a incidenței cancerelor asociate.
Copiii și adolescenții, cei mai vulnerabili
Situația este chiar mai alarmantă în cazul copiilor și adolescenților. Un sfert dintre copiii români suferă deja de obezitate, iar numărul acestora este în creștere alarmantă. Estimările Federației Mondiale a Obezității incluse în Atlasul Mondial al Obezității ediția 2024 indică pentru țara noastră o rată de creștere anuală de 3,1% pentru perioada 2020-2035. România se află peste țările vecine precum Ungaria (2,5%) și Bulgaria (1,3%). În lipsa unor măsuri eficiente, în următorii cinci ani, jumătate de milion de copii români cu vârste între 5 și 19 ani ar putea fi afectați de această boală.
Stigmatizarea – o barieră majoră în gestionarea obezității
O barieră majoră în gestionarea obezității o reprezintă stigmatizarea. Persoanele care suferă de obezitate se confruntă cu judecată, atât internă (rușine, vinovăție, scăderea stimei de sine), cât și externă (discriminare din partea familiei, colegilor și profesioniștilor din sănătate). Această situație contribuie la probleme psihologice precum depresia, anxietatea sau tulburările de alimentație ce reduc motivația pentru schimbări benefice și astfel perpetuează un ciclu negativ. Din păcate, stigmatizarea cauzează și accesul inegal la îngrijire medicală pentru că pacienții tind să evite interacțiunile sociale și să se retragă din comunitate, nu mai caută sprijinul medical pentru a nu fi judecați, se învinovățesc pentru ceea ce li se întâmplă și consideră că pot remedia situația prin voință și abstinența de la mâncare.
Este nevoie de o schimbare de perspectivă. Obezitatea nu este doar o problemă individuală, ci o boală complexă influențată de factori genetici, biologici, psihologici și sociali, iar compasiunea și acceptarea sunt piloni de bază în tratamentul obezității.
„Obezitatea este o boală complexă, nu o alegere sau o problemă de voință. Discuțiile ar trebui să fie centrate pe sprijin, nu pe critică. Recomand evitarea limbajului care implică vină sau rușine. În loc să spunem „trebuie să slăbești”, putem formula: „Cum te simți din punct de vedere al sănătății și cum te pot ajuta?”. E important să folosim termeni care pun accent pe persoană, nu pe boală, de exemplu, „persoană care trăiește cu obezitate” în loc de „persoană obeză”, spune Cristina Fedorovici, psihoterapeut.
„Obezitatea este un fel de boală orfană. O vedem peste tot în jurul nostru, știm ce pericole generează, știm ce scrie în cărți, dar nu facem nimic, pentru că persoana care suferă de obezitate e singura vinovată și nu trebuie decât să slăbească, dar nu vrea. Sunt prea mulți profesioniști în sănătate care consideră că dacă spun unei persoane cu obezitate că trebuie să slăbească, să facă efort fizic, să mănânce sănătos, și-au îndeplinit treaba. Până nu vom înțelege ca profesioniști că este vorba despre un proces, că este mai mult decât dietă, activitate fizică și voință, până când nu vom avea un sistem sanitar pregătit în mod real să se ocupe de obezitate în sine, nu doar ca afecțiune conexă altor patologii, până nu vom avea un sistem educațional care să facă educație sanitară pentru prevenirea obezității, vom continua să ne minunăm de epidemia de obezitate”, afirmă dr. Daciana Toma, medic de familie.
Obezitatea nu este doar o responsabilitate individuală – ce poate face statul
Contrar percepțiilor comune, obezitatea este o boală complexă care necesită tratament multidisciplinar care include activitate fizică terapeutică, nutriție terapeutică, terapie psihologică, farmacoterapie, chirurgie bariatrică, sau, de cele mai multe ori, o combinație a acestora. Sunt țări din Europa în care tratamentele medicamentoase sau chirurgia bariatrică sunt compensate total sau parțial. În România, prevenția și educația pentru sănătate sunt insuficient sprijinite de autorități, iar despre obezitate se vorbește mult prea puțin.
„Momentul pentru a acționa a fost ieri. Este timpul ca fiecare dintre noi – autorități, profesioniști din sănătate și cetățeni – să contribuie pentru a preveni o criză de sănătate publică fără precedent. Primul pas în rezolvarea unei probleme e să recunoaștem că ea există. E mare nevoie de educație pentru sănătate în școli, pentru că situația e mai gravă la copii și adolescenți decât la populația adultă. La noi, subiectul educației pentru sănătate e pasat de ani de zile între Ministerul Educației și cel al Sănătății, fără vreun progres vizibil. Toți putem pune presiune pe decidenți pentru ca lucrurile să se schimbe”, spune Lorenzo Radu, președintele Asociației Împreună Împotriva Obezității.
Ce riscuri de sănătate presupune obezitatea
Obezitatea este o problemă majoră de sănătate publică care afectează milioane de persoane la nivel global, cu un impact semnificativ asupra calității vieții și sănătății generale. Conform cercetărilor publicate în revistele Nature, Discovery și National Geographic, obezitatea este asociată cu o serie de riscuri grave pentru sănătate.
Obezitatea crește considerabil riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arterială, boala coronariană și accidentul vascular cerebral. De asemenea, persoanele obeze au de multe ori niveluri ridicate de colesterol LDL (colesterolul „rău”) și trigliceride, precum și niveluri scăzute de colesterol HDL (colesterolul „bun”), ceea ce contribuie la îngustarea arterelor și la complicații cardiace.
Un alt risc major asociat cu obezitatea este dezvoltarea diabetului de tip 2. Excesul de grăsime corporală, în special în jurul abdomenului, contribuie la rezistența la insulină, o conditie în care celulele corpului nu răspund corespunzător la insulină. Aceasta duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge și, în timp, poate provoca diabet de tip 2.
Persoanele cu obezitate sunt mai predispuse la afecțiuni hepatice, cum ar fi steatoza hepatică non-alcoolică (ficatul gras), și au un risc crescut de apnee în somn, o tulburare de somn potențial gravă în care respirația se oprește și pornește repetat.
Greutatea excesivă pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor, ceea ce poate duce la osteoartrită, o afecțiune degenerativă a articulațiilor. Acest lucru afectează în special genunchii, șoldurile și coloana vertebrală, limitând mobilitatea și provocând dureri cronice.
Obezitatea poate avea, de asemenea, un impact negativ semnificativ asupra sănătății psihice. Stigmatizarea și discriminarea sociale, combinate cu auto-percepția negativă și tulburările de imagine corporală, pot conduce la depresie, anxietate și alte probleme de sănătate mentală.
Prevenirea și gestionarea obezității implică adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și monitorizarea greutății. În unele cazuri, tratamente medicale sau intervenții chirurgicale pot fi necesare pentru a ajuta la scăderea în greutate și pentru a diminua riscurile asociate.
Gestionarea eficientă a obezității este esențială pentru îmbunătățirea sănătății generale și pentru reducerea riscului de complicații grave.
CITEȘTE ȘI:
Peste 8 000 de copii, ajutați să lupte cu obezitatea prin programul În Cerc
Cercetare: Mai mult de jumătate dintre români se confruntă cu riscul de diabet
