Membrii Asociaţiei Slow-Food Turda au descoperit o reţetă care poate readuce prosperitatea în Munţii Apuseni. Nu este vorba de o reţetă culinară, ci de una turistică. Cu ajutorul gastronomiei, turismul local ar putea lua un nou impuls, a arătat prima tabără şcolară de gastronomie din Europa.Timp de o săptămână, staţiunea Muntele Băişorii a găzduit tabăra de gastronomie, care a reunit în jurul aceleiaşi mese şi a aceluiaşi ceaun tineri din România, Italia şi Irlanda. Fiecare zi a taberei a avut o altă tematică.
Coordonatorul Asociaţiei Slow-Food Turda, Marta Pozsony, a fost sufletul acestei tabere, organizată în premieră europeană. „Tinerii au primit informaţii legate de istoria mâncărurilor, despre originea alimentelor, dar şi despre modul în care trebuie degustate ori în care trebuie preparate”, a spus Marta Pozsony. Zilele tematice au cuprins conferinţe legate, de exemplu, despre brânzeturi. Apoi, participanţii la tabără au pus în practică informaţiile primite şi cu preparat brânzeturile cu pricina. În ziua în care au învăţat despre produsele de panificaţie, participanţii la tabără au coborât până la un cuptor cu lemne din Iara şi au pregătit palanieţe, delicioasele plăcinte ardeleneşti cu varză, brânză ori prune. De asemenea, în ziua în care au învăţat despre dulceaţă, participanţii au cules afine din poienile din jurul staţiunii şi au preparat fructele după reţetele din Ţara Moţilor.
Participanţi din trei ţări
Tabăra de gastronomie a adus tineri de la şcolile din Turda, care au câştigat un concurs de eseuri cu tema „Gastronomie pe Valea Arieşului”. De asemenea, au venit studenţi de la Universitatea de Ştiinţe Gastronomice din Italia, dar şi masteranzi în domeniul Food Management din Irlanda. Nu au lipsit nici reprezentanţii mişcării Slow Food de la nivel internaţional, ori cei ai Asociaţiei Liquirizia din Italia. Toţi s-au adunat la pensiunea Nicoleta din Muntele Băişorii, acolo unde a fost organizată tabăra de gastronomie.
Au depăşit barierele culturale
„Este un lucru extraordinar faptul că am reuşit să depăşim barierele de comunicare. De asemenea, este foarte important faptul că am împărtăşit cunoştinţe cu oameni care vin din culturi diferite”, a spus Simina Oprea, participantă la tabără. La rândul său, Abigail, o participantă din Irlanda, s-a declarat entuziasmată de mâncarea românească, pe care a servit-o în casele prietenilor săi. Ea a mărturisit că nu ştia că, în meniul românilor, mămăliga are o importanţă atât de mare. Ea a spus că a crezut că „polenta”, adică mămăliga, este carcateristică doar bucătăriei italiene.
