
Anul acesta, toţi creştinii serbează Paştele în aceeaşi zi. Acesta este un semn că, uneori, îndurarea lui Dumnezeu este mai puternică decât orgoliile omeneşti.Normal ar fi ca în fiecare an Învierea să fie serbată de creştini în aceeaşi zi. Numai că, de multe ori, trufia omenească găseşte căile pentru a ţine separate unele faţă de celelalte diferitele comunităţii creştine, împotriva dorinţei Mântuitorului, care s-a rugat pentru ca „Toţi să fie Una”.
Poate că ar trebui ca liderii bisericeşti să facă un efort şi să dea o mărturie comună de credinţă. Pentru că, altfel, creştinii vor pierde, două două milenii, bătălia cu cei care dori să transforme societatea noastră într-una aliniată noului socialism albastru european, inodor, incolor, insipid şi imbecil. Deja, în anumite oraşe europene, în numele multiculturalismului şi al şanselor egale, oamenii nu mai vorbesc de Crăciun sau de Paşte, ci de Sărbătorile de Iarnă şi de Sărbătorile de Primăvară. Dacă nu vor apărea semnele reconcilierii, creştinii vor deveni reprezentanţii unei religii fără vlagă, măcinată de conflictele interne, care este mai degrabă un pretext pentru a primi câteva minivacanţe în fiecare an. Pentru a preîntâmpina o astfel de evoluţie, reţeta este simplă. Să ne întoarcem la exemplul Mântuitorului. Şi am putea să începem să reînvăţăm iubirea şi umilinţa.