Ministrul Baconschi a declarat, de asemenea, că Budapesta examinează posibilitatea de a declara Biserica Ortodoxă română din Ungaria drept cult istoric şi a apreciat că acest lucru ar “ameliora condiţia legală şi vizibilitatea socială a acestei Biserici în ţara vecină”.
Comunitatea românească din Ungaria numără în jur de 10.200 de persoane, răspândite pe tot cuprinsul ţării, cu precădere în partea de est, la graniţa cu România. Peste 1.200 de români locuiesc în capitala Budapesta. În urma alegerilor locale din 1 octombrie 2006, s-au constituit 46 de autoguvernări ale românilor, în 15 sectoare din Budapesta şi în 31 de localităţi din Ungaria.
Românii din Ungaria beneficiază de învăţământ în limba română în cadrul unor şcoli bilingve sau studiază limba maternă ca materie şcolară, fără a avea însă o instituţie de învăţământ cu predare integrală în limba română. De asemenea, românii nu beneficiază de reprezentare parlamentară în Ungaria.
În 1999, Biserica Ortodoxă din Ungaria a fost ridicată la rangul de Episcopie şi are în prezent 21 de parohii.
Ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a declarat că legea ungară a cetăţeniei nu are legătură cu probleme teritoriale, el adăugând că Ungaria nu va acorda cetăţenie “în mod global, ci în mod individual, la cerere”.
“Apreciem activitatea Guvernului român din ultima perioadă şi poziţia faţă de legile adoptate (de Ungaria – n.r.). Am semnalat faptul că aplicarea acestei legi (legea ungară a cetăţeniei – n.r.) nu va însemna acordarea cetăţeniei în mod global, ci în mod individual, la cerere. Pe parcursul aplicării acestei legi vom respecta toate reglementările internaţionale, cum de altfel facem şi în domeniul aplicării altor legi”, a spus ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, după întâlnirea cu Teodor Baconschi.
Ministrul ungar de Externe a precizat că Legea ungară a cetăţeniei nu afectează cu nimic legea ungară electorală care prevede că au drept de vot numai acele persoane care au domiciliul pe teritoriul Ungariei.
Întrebat dacă prin această lege nu se încurajează grupurile care cer autonomia teritorială, Martonyi a răspuns: “Legea cetăţeniei nu are niciun fel de legătură cu probleme teritoriale”.
“Bănuiesc că aceasta este o problemă şi în alte zone. Problema cetăţeniei atât în cazul sârbilor, croaţilor, românilor şi al altor naţiuni se ocupă de oameni şi nu de teritorii. Deci, nu are absolut niciun fel de contingenţă cu problemele teritoriale. Nu ne ocupăm de problema autonomiei. Comunităţile umane au dreptul să-şi aleagă variantele în care doresc să convieţuiască, ce fel de autonomie doresc sau nu doresc. Problema cetăţeniei şi problema autonomiei sunt două probleme absolut distincte”, a mai spus ministrul ungar.
La finalul întrevederii cu ministrul ungar de externe, János Martonyi, şeful diplomaţiei române a mai afirmat că România şi Ungaria se află în diverse stadii cu o serie de proiecte de interconectare în domeniul gazelor şi electricităţii. Ministrul Baconschi a amintit, în acest context, proiectul Via Carpatica şi reţeaua de transport feroviar de mare viteză Viena-Budapesta-Bucureşti-Constanţa, exprimându-şi speranţa că acestea se vor concretiza cât mai curând.
