
A venit un timp în care trebuie să ne gândim la noi. România este ţara pentru care trebuie să ne luptăm din răsputeri. Am obosit să suportăm ecourile minciunii şi a neadevărurilor exprimate la adresa noastră sau la adresa oamenilor dragi. Pur şi simplu, am obosit.Am văzut ţipălăii care au strigat-”fraudare şi preufraudare”, dar acest fenomen nu s-a mai întâmplat, ne-a evitat. Exact ca în fabula cu hoţul care merge la preot şi îi cere bani şantajându-l că va lansa în sat zvonul că fata acestuia ar fi de calitate îndoielnică. Şi gura lumii nu ai cum s-o astupi, chiar dacă preotul nu ar avea fată.
Recentul scrutin prezidenţial parcă ar fi fost decupat din spaţiul rusesc şi cine are memorie îşi poate aduce bine aminte cum a urcat la sfârşitul anilor 90 actualul premier Vladimir Putin în funcţia supremă în stat. Pe nişte filmuleţe care îl dădeau de gol pe procurori şi alte personae cu rang înalt în statul rusesc. Şi când te gândeşti că aceste filmuleţe erau realizate în perioada când gestiona unul din cele mai importante servicii de securitate ale Rusiei.
Mulţi cetăţeni se întreabă şi mă întreb şi eu: a cui ţară este sau poate deveni România? A grupurile de interes care au discutat şi mai discută de Oltchim, Poştă, CEC, Romgaz sau a cetăţenilor. Care va fi România, în cazul dacă, totuşi, câştigă manipulatorii care apără discreţionar alte interese decât cele naţionale?
Câţiva ani în urmă, după ce lui Traian Băsescu i-a fost acordat votul de încredere la referndum din partea românilor, m-am întâlnit la Chişinău cu unul din experţii noştri pentru Basarabia şi spaţiul postsovietic. L-am întrebat pe expert: ce zice?! Pentru că acesta, astăzi, un apropiat a lui Antonescu şi Johannis, era unul din contestatarii preşedintelui României. Mi-a zis:Traian Băsescu va face ceea ce vor spune instituţiile statului, că nu este de capul lui. Sincer, m-a mirat abordarea prietenului, mai ales că el era vizibil preocupat de Marea Neagră alături de un ambasador cu tradiţie. Şi nu este pentru întâia dată când expertul a evaluat controversat. Îmi amintesc când el susţinea că Republica Moldova trebuie să-şi consolideze independenţa în mandatul comuniştilor, pe ultima sută de metri, iar mai apoi declara în timpul revoluţiilor de la Chişinău, pe ceva televiziuni, că statul vecin şi-a organizat un sistem rigid, totalitar.
Se apreciază că în aceste ţări între 30 – 60% din activităţile economice şi din veniturile totale realizate sunt obţinute din economia subterană. În ţara noastră sunt de notorietate cazurile Zaher Iskandarani, Gigi “Kent”, “Ţigareta I şi II”, Fondul Naţional de Investiţii – FNI, ori ale băncilor Bancorex, Credit Bank, Banca Internaţională a Religiilor, Bankcoop şi Banca Română de Scont
aduse prin fraudă în stare de faliment. Şi mă întreb, dacă s-a sfârşit cu minciuna şi dacă pe bune vrea să preia magnatul Dinu Patriciu, se va bate cu UDMR sau cu „parteneri ruşi”pentru Romgaz, după cum ne sugerează mass-media. Dar există posibilitatea să fie creat şi un conglomerat economic în care să existe un nou grup interes? Pentru că bătălia pentru putere a depăşit astăzi orice imaginaţie. Iar ura şi minciuna a atins cote extreme.
Şi remarc că două viziuni politice s-au confruntat în acesată săptămână. Una, prin care ni s-a spus că „economicul domină politica”( a se vedea Adrian Năstase, 1998) exprimată de candidatul social-democrat Mircea Geoană şi alta în care „politicul gestionează economicul”, exprimată de popularul Traian Băsescu.
Totuşi, sper din tot sufletul ca românii să nu se urască. Sper ca minciuna şi sperjurul să lase loc bunului simţ, invocat de ploiticieni. Mi-e frică că dacă învinge minciuna şi invenţiile fabricate, mâine am putea să avem fiecare parte de câte un filmuleţ trucat. Mi-e frică de ce ni se întâmplă. Mi-e frică că nimicnicia şi josnicia a devenit o normalitate. Mi-e frică pentru români şi pentru prietenii mei. Îmi este frică că am putea avea un continuu spectacol grosolan şi abject, după culisele căruia să se dea şi ultimele „tunuri” din avuţia naţională. Îmi este frică că ni se va confisca dreptul de a ne exprima şi vom purta măşti pentru gripa aviară şi porcină, nefiind infectaţi. Aceasta e starea pe care o trăiesc şi îmi doresc un preşedinte care să întruchipeze valorile democratice şi al respectului faţă de oameni. M-am saturat de politicieni mijlocitori cu Dumnezeu( ca Becali), saltimbaci(ca Vadim), profitori( ca UDMR). Nu vreau un preşedinte jucat de marii gangsteri ai ţării, ci unul ca reper pentru români.
Dar pentru toate există un răspuns: votul din 6 decembrie!