România, la mâna FMI

State bogate, state sărace, state în curs de dezvoltare, majoritatea ţărilor din Europa au avut tratative sau au fost pe punctul de a se împrumuta de la cea mai cunoscută instituţie de credit din lume, Fondul Monetar Internaţional. Fie că au fost acorduri preferenţiale, cu dobânzi mici sau restricţii severe, Fondul a finanţat de-a lungul timpului datoriile ţărilor aflate în dificultate care au cerut ajutor. Odată cu criza, numărul datornicilor a crescut, iar FMI are din ce în ce mai mulţi clienţi.În septembrie 2008, vestea că cea mai longevivă bancă americană cădea pradă creditorilor zguduia piaţa financiară globală. Bursele internaţionale se prăbuşeau una câte una, iar valul de panică o cuprinsese şi pe cea românească. Tranzacţiile de la Bursa de Valori Bucureşti fuseseră suspendate pentru prima dată în istorie, după scăderi ce trecuseră pragul de 15%.
Apoi isteria a cuprins băncile, care se eschivau să-ţi ofere credit cu dobândă fixă, companiile care tăiau din bugete şi marea disponibilizare, peste un milion de şomeri în 2010, spunea şeful FMI în martie. Între timp, România apelase la Fond, iar instituţia de credit se angajase să acorde României 13 miliarde de euro.
Condiţiile impuse ţării noastre nu sunt la fel de dure ca în Ungaria sau Ucraina. Iniţial, taxa pe valoarea adăugată şi cota unică nu trebuiau să sufere modificări, în timp ce sistemul de pensii şi cel de salarizare pentru bugetari s-au modificat. Recent, surse guvernamentale au declarat pentru Antena 3 că TVA şi cota unică ar putea fi modificate la 25%, respectiv 20.
Cele 12,9 miliarde de euro de la FMI ne-au fosr acordate cu o dobândă de 3,5% timp de doi ani. Banii de la FMI au fost folosiţi pentru a susţine rezerva valutară a BNR.
De la Uniunea Europeană, România a primit 5 miliarde de euro, cu o dobândă de 2-2,5%.
Dar ţara noastră nu a fost singura care, de-a lungul timpului, a tratat cu Fondul. Islanda, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Armenia, Georgia sunt doar câteva dintre statele europene care au ajuns la mâna FMI, iar dintre toate, cel mai răsunător colaps a fost al Greciei.

Primul faliment cu cântec, Islanda

În octombrie 2008, premierul islandez anunţa posibilitatea ca insula din nordul Europei să-şi declare falimentul, iar statul prelua controlul băncilor “bolnave”, scria The Independent. Islanda era la un pas de a părăsi harta financiară globală, iar cele două mari bănci din ţară, Kaupthing si Landsbanki, erau naţionalizate.
Moneda naţională, coroana, îşi revenea uşor după ce Islanda primea o linie de credit de 4 miliarde de euro din partea Rusiei, dar situaţia în ţară era neagră. Băncile speriate refuzau să mai acorde credite, iar economia era blocată. O lună mai târziu, Islanda apela la “salvatorul lumii”, FMI.
Fondul Monetar Internaţional a ajutat Islanda cu 2,2 miliarde de dolari, iar, la cererea statului insular, împrumutul a fost prelungit cu trei luni, până pe 31 august 2011. În aprilie 2010, Islanda a primit a treia tranşă din împrumut, în valoare de 160 milioane de dolari.
Potrivit Iceland.org, analiştii prevăd o creştere economică de 0 procente în 2010, cu un consum al menajelor în scădere şi o inflaţie anuală de 2.7%.

Statele baltice fac cunoştinţă cu FMI

Din cele trei ţări din nord-estul Europei, bani de la FMI a luat doar Letonia, iar împrumutul a fost unul controversat.
În 2008, FMI şi Comisia Europeană ajutau statul baltic cu 7,5 miliarde de euro, Fondul oferind Letoniei aproape 2 miliarde. Condiţia acordării împrumutului a fost atingerea unui deficit bugetar maxim de 5% din PIB, cu toate că perspectivele îmbucurătoare anunţau minim un 7%.
Însă statele europene au protestat. Împrumutul e prea mare, iar Europa se arată prea generoasă cu state mici şi capacitate financiară redusă.
Simon Johnson, fost economist-şef al FMI spunea că împrumutul acordat Letoniei este printre cele mai mari oferite de Fond, raportat la mărimea statului. Printre creditorii Letoniei s-au mai numărat Banca Mondială, Polonia şi statele nordice, scria The Telegraph
Lituania şi Estonia, deşi s-au aflat în tratative cu FMI, au scăpat de povara împrumutului. Fondul anunţa că Estonia nu are nevoie imediată de ajutor, dar că trebuie să evite diminuarea peste măsură a rezervelor bugetare. La fel ca Letonia, şi Estonia îşi anunţa intrarea în recesiune şi lua în considerare un ajutor extern. Dar pericolul nu a trecut. “Estonia va evolua în direcţia redresării poziţiei fiscale. Poate rezista 2-3 ani fără a avea nevoie de un împrumut”, spuneau cei de la FMI.
“Poziţia fiscală actuală nu se poate susţine pe termen lung. Situaţia nu reprezintă riscuri de finanţare în viitorul apropiat, având în vedere excedentul rezervelor fiscale acumulat în ultimii ani”, erau de părere cei din conducere.
De cealaltă parte, deşi estimările nu erau deloc roz, Lituania refuza adoptarea unui împrumut de la Fond. Estimările arătau pentru anul 2009 că economia ar urma să scadă cu 10,4%, stabilindu-se un nou record. Lituania urma să înregistreze cea mai dură scădere din anul 1993 până la acel moment. În 1993, economia pierduse peste 16 procente. Premierul anunţa că Lituania nu are, încă, nevoie să urmeze exemplul Letoniei şi să se îndatoreze.

Vecinii rău-platnici ai României: Serbia, Ungaria, Ucraina şi Bulgaria

La două luni de la picajul Lehman Brothers, autorităţile sârbe încheiau cu FMI un acord privind un împrumut de 518 milioane dolari, care să ajute Belgradul să iasă din criză, transmitea AFP
“Autorităţile sârbe nu intenţionează să cheltuiască această sumă decât dacă va fi nevoie”, spunea şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn
Acordul stand-by semnat de Serbia şi FMI s-a întins pe o perioadă de 15 luni şi a avut ca scop temperarea inflaţiei şi impulsionarea creşterii economice.
Recent, Serbia se afla în negocieri cu FMI pentru a modifica acordul preventiv de 518 milioane de dolari cu un acord clasic în valoare de 3 miliarde de euro. În schimb, FMI cerea Serbiei să-şi reducă deficitul bugetar la 1,75% din PIB în 2009, de la 2,7% în 2008.

În aceeaşi perioadă au început să se împrumute şi vecinii din Ungaria. În noiembrie, FMI aproba pentru Ungaria un împrumut de 12,3 miliarde de euro pentru a stabiliza economia naţională. Guvernul ungar a primit atunci 6,3 miliarde, iar restul le-a fost virat în cinci tranşe, transmitea Reuters
Noul guvern anunţa că doreşte prelungirea acordului cu FMI şi să contracteze un nou împrumut de la Fond, potrivit Mediafax
“Trebuie să discutam despre acordul actual şi despre situaţia exactă a programului şi ţinând cont că acestă expiră în luna octombrie a acestui an va trebui să discutăm despre o posibilă extindere, sub condiţii amendate, poate chiar despre încheierea unui nou acord. Suntem deschişi la orice soluţie”, spune ministrul de externe citat de Reuters, convins că printr-o extindere a liniei de creditare
va fi susţinut şi noul program guvernamental.

Nici Ucraina nu a scăpat de furia datoriilor, iar, în 2008, FMI a aprobat statului de la nord un împrumut de 16,4 milliarde de dolari, dar ulterior a suspendat celelalte tranşe ca urmare a dezacordurilor legate de deficitul bugetar. În 2010, Fondul a refuzat deblocarea acordului stand-by, astfel că din cele 16,4 miliarde de dolari Ucraina s-a ales doar cu 4,5 miliarde.

Fraţii de peste Prut au negociat şi ei cu FMI în 2009 şi au primit peste 140 milioane de dolari (97,7 milioane Euro) credit, potrivit Mediafax. Republica Moldova a primit de îndată 33 milioane de dolari pe care i-a folosit pentru a sprijini băncile comerciale paralizate.

O misiune a FMI se află în Moldova până pe 13 mai şi evaluează situaţia statului pentru a găsi cele mai bune soluţii la nivel macroeconomic.

În schimb, Bulgaria nu a avut nevoie de ajutor de la Fondul Monetar Internaţional. Cel puţin aşa spun oficialii de la Sofia care s-au bazat pe emisiuni de obligaţiuni pentru a se finanţa de pe pieţele externe. Însă nu este exclus ca Bulgaria
să apeleze la alte instituţii internaţionale de credit precum Banca Mondială.

Grecia, falimentul de la sud

Statul elen a fost puternic lovit de criză, iar Grecia va primi de la instituţiile internaţionale un ajutor de 100-120 de miliarde de euro în următorii trei ani, potrivit unei declaraţii a directorului FMI, Dominique Strauss Kahn, la întâlnriea cu parlamentarii germani, scrie Reuters
Juergen Trittin, liderul “verzilor” din parlamentul german, a declarat miercuri că şeful FMI le-a spus membrilor legislativului german ca Grecia ar trebui deconectata de pe pietele financiare timp de trei ani.
“Pachetul se va extinde pe o perioadă de trei ani, Grecia ar trebui să fie scoasă de facto de pe pieţele financiare în această perioada”, a spus parlamentarul german Juergen Trittin.
Thomas Oppermann, un parlamentar socialist, spune că Strauss-Kahn a estimat ajutorul la aproape 120 de miliarde de euro pe urmatorii trei ani. Planul prevede ca statele membre din zona euro vor fi creditori subordonati, mai spune Oppermann.
În aprilie, UE si FMI ofereau Greciei un pachet de salvare de 45 de miliarde de euro. O treime din sumă urma să fie finanţată de FMI.

Alte state, alte negocieri, alte înprumuturi

Belarus: În 2009, FMI acorda Belarusului 2,5 miliarde de dolari eşalonate pe 15 luni, sumă majorată ulterior la 3,36 miliarde de dolari. În decembrie, Fondul a eliberat a treia tranşă din împrumut, în valoare de 688 milioane de dolari.

Armenia: FMI aproba în martie un acord stand-by de 540 milioane de dolari pe o durată de 28 de luni, după ce, în noiembrie 2008, Armenia primea un credit de 13,6 miliarde de dolari până în 2011.

Macedonia: Din cauza problemelor financiare, Macedonia ar putea accesa un împrumut comercial de 50 până la 100 de milioane de euro.

Polonia: Statul polonez a primit de la FMI în 2009 un împrumut flexibil de 20,58 miliarde de dolari ca măsură de precauţie.

Related posts

Leave a Comment