În 1940, ruşii au transmis românilor două ultimatumuri: unul în 26 iunie, iar altul o zi mai târziu. Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României ceea ce el numea „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie şi „transferul” părţii de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. Germania nazistă nu a fost luată prin suprindere de cererea URSS, pentru că prin Pactul Ribbentrop-Molotov, ruşii îşi exprimaseră dorinţa de a-şi alipi Basarabia.
Ceea ce a fost suprinzător, însă, chiar pentru germani, a fost revenicarea nordului Bucovinei, despre care pactul secret de neagresiune nu menţiona nimic. Mai mult, Ribbentrop s-a arătat îngrijorat de soarta celor aproximativ 100.000 de etnici germani din teritoriile care urmau să fie ocupate de ruşi. De altfel, ruşii pretindeau că în Basarabia ar locui, de fapt, ucrainieni. Ruşii au motivat că cer şi Bucovina de Nord drept compensaţie pentru cei peste 20 de ani în care Basarabia a fost săpânită de români.
În 27 iunie 1940 a urmat un al doilea ultimatum. De data aceasta, mult mai categoric, prin care sovieticii cereau evacuarea administraţiei şi armatei române din Basarabia şi nordul Bucovinei în patru zile.
A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise şi sfaturi din partea Germaniei şi Italiei, a acceptat să se supună condiţiilor sovietice.
Decizia evacuării din Basarabia şi nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940.
România a cerut sprijinul englezilor, iar guvernul britanic a răspuns că va considera orice pierdere teritorială a românilor doar temporară. Dintre toţi aliaţii cu care România avea tratate de cooperare militară, doar Turcia a răspuns că este gata să-şi ofere sprijinul în cazul unei agresiuni militare sovietice. Toate acestea în condiţiile în care Franţa capitulase, Polonia fusese ştearsă de harta Europei, iar Cehoslovacia dezmembrată.
Puteţi asculta reportajul RFI AICI.
