Victor Ciorbea a precizat că a primit de la procurorul general o înştiinţare prin care e rugat să ia în considerare nişte excepţii de neconstituţionalitate privind ordonanţele.
”Am avut în vedere aceste aspecte. După cum aţi putut deduce, am decis să ridic excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr 13 din acest an”.
”Aceasta va pleca spre CCR în următoarele minute”, a spus Ciorbea (la ora 11.40).
Anterior, Ciorbea declarase, întrebat ce demers va face privind OUG pe Justiţie adoptată marţi seara, că instituţia pe care o conduce nu are competenţa, potrivit legii de funcţionare, să atace la CCR prevederi din acte normative care nu sunt în vigoare.
Avocatul Poporului a spus că a constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului.
„Am constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG. Guvernul menţionează în Nota de fundamentare necesitatea implementării unei directive europene, însă verificând respectiva normativă, am constatat că termenul este 1 aprilie 2018, prin urmare destul de lung, deci nu se justifică ordonanţa de urgenţă”, a declarat Ciorbea.
El a subliniat totodată că Avocatul Poporului are „în mod indiscutabil calitate procesuală activă de a ridica excepţia de neconstituţionalitate”.
Victor Ciorbea a mai precizat că ”CCR a precizat în declaratii mai vechi că ordonanţa de urgenţă se justifică doar în caz de procedura de infrigement împotriva României, ceea ce nu e cazul”.
Victor Ciorbea a mai arătat că OUG mai cuprinde şi un element de imprevizibilitate, de incertitudine care e contrară cerintelor în materie, legat de infracţiunea de abuz în serviciu: „În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, este adevărat că avem bine cunoscuta decizie a CCR şi că prin OUG s-a ţinut seama de cerinţele formulate în decizia CCR, dar în OUG se foloseşte, se adaugă, se menţionează, se face trimitere şi la vătamare certă a drepturilor unei persoane fizice sau juridice. Legiuitorul nu defineşte în cuprins ce înseamna această vatamare gravă, prin urmare apare încă un element de imprevizibilitate de incertitudine care e contrară cerinţelor în materie”.