Între 1918 și 1920, în Ungaria fost o perioadă de revoluții și intervenții străine. Prima Republică Ungară, condusă de Mihaly Karolyi, a fost fondată după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar în 1918. În martie 1919, a fost înlocuită de Republica Sovietică Maghiară în urma unei revoluții. Ungaria a fost implicată apoi în conflicte cu state vecine precum România, Cehoslovacia și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor. Republica Sovietică Maghiară s-a prăbușit după o ocupație românească, iar Tratatul de la Trianon din 1920 a instituit Regatul Ungariei, reducându-i drastic teritoriul.
Dizolvarea Imperiului Austro-Ungar după înfrângerea sa în Primul Război Mondial a creat o atmosferă instabilă din punct de vedere politic în Europa Centrală. Armistițiul de la Belgrad semnat la 13 noiembrie 1918 a definit o linie de demarcație care a marcat limita de sud a desfășurării majorității forțelor armatelor maghiare.
A lăsat în afara controlului maghiar porțiuni mari din Ținuturile Coroanei Sfântului Ștefan (partea maghiară a Austro-Ungariei), inclusiv părți sau regiuni întregi din Transilvania, Banat, Backa, Baranya, precum și Croația-Slavonia. De asemenea, armistițiul a precizat în optsprezece puncte obligațiile care au fost impuse Ungariei de către aliați.
Aceste obligații au inclus reducerea forțelor armate ale Ungariei la opt divizii, curățarea minelor navale, precum și predarea unor cantități de material rulant, nave fluviale, remorchere, șlepuri, nave fluviale de patrulare, cai și alte materiale către aliați. Ungaria a fost, de asemenea, obligată să pună la dispoziție anumit personal pentru repararea daunelor din timpul războiului cauzate infrastructurii telegrafice a Serbiei, precum și pentru furnizarea personalului căilor ferate.
Condițiile armistițiului și acțiunile ulterioare ale Aliaților au supărat o parte semnificativă a populației Ungariei și au provocat căderea Primei Republici Ungare, care a fost înființată la doar câteva zile după semnarea ei. În 1919, Prima Republică Maghiară a fost înlocuită de Republica Sovietică Maghiară, condusă de comuniști.
Bella Kun a promis recâștigarea teritoriilor pierdute de Ungaria
În timpul războiului mondial, comuniștii maghiari au purtat bătălii separate împotriva trupelor din Cehoslovacia și România, iar Franța a fost, de asemenea, puternic implicată diplomatic în conflicte. Până la etapa finală a războiului, au fost implicați peste 120.000 de soldați de ambele părți.
În doar o săptămână de la ascensiunea sa la putere, Bella Kun a făcut apel la maghiari cu promisiuni de recâștigare a teritoriilor pierdute în fața țărilor vecine. Drept urmare a declarat război Cehoslovaciei, în timp ce forțele maghiare au invadat Ungaria Superioară pe 20 mai, cucerind teritoriile sudice în câteva săptămâni.
În fața avansului trupelor maghiare, aliații au început să facă presiuni asupra guvernului maghiar și, în trei săptămâni, cu asigurările lui Kun că sprijinul rusesc nu s-a materializat, Ungaria a fost forțată să se retragă din Republică Sovietică Slovacă proaspăt proclamată, după ce Franța i-a dat lui Kun un ultimatum, împreună cu garanția că forțele române se vor retrage din Crișana.
Miklos Horthy a instaurat „Teroarea Albă”
După eliberarea Serbiei în 1918, a fost proclamată Republica Bănățeană, dar s-a dizolvat rapid pe măsură ce forțele sârbe și române au preluat controlul regiunii. În Medimurje, a fost zdrobită o revoltă, iar până în decembrie, Regatul Iugoslaviei a preluat cu succes controlul zonei.
Republica Prekmurje, proclamată în mai 1919, a fost ocupată rapid de Republica Sovietică Maghiară, dar după căderea acesteia în august, forțele iugoslave au pus capăt guvernării comuniste de acolo. În 1921, a fost declarată Republica Baranya-Baja (stat sârbo-maghiar), dar Ungaria a anexat-o la scurt timp, în urma Tratatului de la Trianon.
După războiul maghiaro-român, Ungaria a fost învinsă total. Pentru compensații de război, guvernul român a cerut livrarea a 50% din materialul rulant al țării, 30% din animale și 20.000 de mașini de furaje și a evaluat plata cheltuielilor.
Până la începutul anului 1920, a intrat în posesia celor cerute, inclusiv alimente, camioane, locomotive și vagoane de cale ferată, echipamente pentru fabrici, telefoane și mașini de scris de la birourile guvernamentale. În timp ce ocupația românească a durat aproape șase luni, maghiarii considerau capturile românești drept jaf.
După ocupația românească, Miklos Horthy a orchestrat „Teroarea Albă” ca răspuns la „Teroarea Roșie” – ocupația comunistă. Ungurii au trebuit să cedeze toate materialele de război, cu excepția armelor care erau necesare trupelor aflate sub comanda lui Horthy.
Foto: Marinarii lui Heltai, susținători ai revoluției maghiare, 1918-1919.
CITEȘTE ȘI:
Cum s-a desfășurat propaganda în primul război mondial
Tranșeele primului război mondial
