Potrivit lui Lazăr, oferta Federaţiei Ruse e una clară: ea constă în faptul că Rusia vede CSI ca o organizaţie regională, bazată pe interesele economice comune, iar Republica Moldova, mai devreme sau mai târziu, trebuie să ia o decizie încotro merge.
„Noi avem toată voinţa politică de integrare europeanp, dar, până la urmă, nu suntem nici noi naivi, înţelegem foarte bine procesele din UE şi nu cred că putem vorbi acum despre aderarea la UE. Aderarea în sensul politico-administrativ. Mie acest lucru îmi este foarte clar. Momentan nu cred că este obiectivul nostru aderarea politico-administrativa la UE, nu este gata nici UE, nici R. Moldova, cel puţin mesajele care vin din partea Bruxelles-ului asta înseamnă. Noi trebuie să ne ambiţionam să facem pe intern reformele necesare, să preluăm standardele europene şi vom continua cu aceeaşi ardoare şi aceeaşi viteză”, este de părere ministrul.
Oficialul crede că Parteneriatul Estic funcţionează doar la nivel de discuţii. „La nivel practic – din discuţiile pe care le port cu unii cunoscuţi la Bruxelles – nici ei nu ştiu ce mâncare de peşte este acest Parteneriat Estic. Dacă în Parteneriatul Estic rămâne doar Moldova – şi atunci vom insista la Bruxelles să avem şi noi o agendă de integrare europeană mai ambiţioasă. Dacă asta nu se va întâmpla, noul proces va fi catalizat de noua poziţie a Rusiei”, a spus Lazăr.
Secretarul general al PD, partid din cadrul AIE, nu vede un conflict deschis între aceste două procese. „Cred că Republuca Moldova poate să fie o zonă în care interesele estului şi vestului se intersectează, dar nu sunt conflictuale. Capitalul rusesc poate fi folosit în Moldova pentru a produce mărfuri care să fie exportate în UE şi vice-versa. Sunt procese care depind de noi şi altele care nu depind de noi. Este poziţia partidului nostru, dar ea este împărtăşită şi de colegii noştri de coaliţie. Mesajul este consolidat. Noi suntem pentru un proces de integrare europeană mai consistent, mai rapid, dar agenda pe care UE este dispusa să o accepte e mai puţin ambiţioasă”, a conchis Valeriu Lazăr.
Amintim că Republica Moldova mai utilizează principiile unui proiect al Concepţiei de Securitate naţională încă din anul 2001 şi alte acte adiţionale, prin care statul dintre Nistru şi Prut doreşte să folosească anagonismele Est-Vest în scopul obţinerii de beneficii financiare şi în acelaşi timp să-şi consolideze puternic propria securitate. Acest scenariu aparţine şi este sugerat de către unele laboratoare ruseşti care văd frontiera de pe Nistru ca un scut de menţinere a frontierei euratlantice departe de spaţiul vital rus.În acest context poate fi văzută şi indolenţa cu care Republica Moldova tratează renunţarea la statutul de neutralitate şi o eventuală aderare la Comunitatea Euroatlantică.
