Procesiune cu harta Ungariei şi marşuri funebre, la comemorarea Trianonului de la Miercurea Ciuc

Circa 150 de persoane, unele îmbrăcate în doliu şi fluturând steaguri negre, au participat, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, la manifestaţia de comemorare a semnării Tratatului de pace de la Trianon.Manifestaţia a fost organizată de Mişcarea celor Şaizecişipatru de Comitate (HVIM) Ciuc, împreună cu Asociaţia Husarilor „Mátyás” din Scaunul Ciuc şi organizaţia Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI) din Miercurea Ciuc.
La Miercurea Ciuc, comemorarea a început la ora 16.32, exact în momentul în care, în data de 4 iunie 1920, s-a semnat Tratatului de Pace de la Trianon. La ora 16.00, douăzeci de husari de la Asociaţia Husarilor „Mátyás” din Scaunul Ciuc au pornit călare de la Şumuleu Ciuc spre centrul oraşului Miercurea Ciuc, la Monumentul Glória Victis aflat în faţa Consulatului Maghiar, însoţiţi de o căruţa cu fanfara. Husarii au fost aşteptaţi în faţa Consulatului Maghiar de circa 25 de persoane, membri ai Mişcării celor Şaizecişipatru de Comitate (HVIM) Ciuc şi organizaţia Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI) din Miercurea Ciuc.
La manifestare a participat şi Csibi Barna, cel care în data de 14 martie a spânzurat simbolic o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu. El purta un tricou inscripţionat „Székelyföld nem Románia” (Ţinutul Secuiesc nu e România).
O parte dintre tinerii prezenţi la manifestare purtau tricouri negre şi fluturau steaguri negre, în semn de doliu.
După intonarea imnului Ungariei, participanţii au mărşăluit spre Piaţa Libertăţii, urmând „calea Golgotei maghiare”. În timpul procesiunii, membri HVIM purtau pe braţe harta Ungariei Mari, din lemn, dar şi o cruce, iar fanfara interpreta marşuri funebre. Ajungând în Piaţa Libertăţii, în faţa Palatului Administrativ, harta Ungariei Mari a fost ridicată pe cruce, iar organizatorii i-au pus o coroană din sârmă ghimpată.
În faţa Palatului Administrativ s-au adunat circa 150 de persoane, fluturând steaguri negre, steaguri ale Ungariei Mari şi steagul Arpadian. Cu această ocazie a luat cuvântul, printre alţii şi principalul invitat al evenimentului, deputatul maghiar (Jobbik) Ferenczi Gábor, care a declarat că şi-a împlinit visul de a comemora Tratatul de Pace de la Trianon în Harghita şi, totodată, a subliniat importanţa unităţii naţionale a naţiunii maghiare. Ferenczi, a cărui motto pe blogul lui este „Schimbare radicală”, le-a spus participanţilor că misiunea maghiarilor este aceea de a rămâne împreună pentru a nu fi risipiţi.
Evenimentul s-a încheiat cu cu intonarea imnului secuiesc şi imnului Ungariei. La manifestare nu au participat oficialităţile locale şi judeţene.
Semnarea Tratatului de Pace de la Trianon a fost marcată şi în alte oraşe ale judeţului Harghita, la Odorheiu Secuiesc participând circa 70 – 80 de persoane, iar la Gheorgheni aproximativ 60 de persoane.
Tratatul de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate şi Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial. În urma acestui tratat, Transilvania şi zone ale Banatului au trecut din componenţa fostului imperiu Austro-Ungar în cea a României.