Premieră mondială la Muzeul de Istorie din Cluj. 500 de artefacte dacice valoroase, incluse într-o expoziţie virtuală

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj găzduieşte o expoziţie unică în lume. Este vorba de o expoziţie care foloseşte noile tehnologii pentru a pune în valoare artefacte unice în lume. Vizitatorii expoziţiei ”Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO” pot să vadă expuse unele dintre cele mai valoroase obiecte descoperite de arheologi în cadrul săpăturilor făcute la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. De asemenea, pot să interacţioneze cu variantele virtuale 3D ale acestor obiecte. Pe de o parte, pot să vadă reconstituiri pe calculator, pot să participle la jocuri bazate pe artefactele şi monumentele dacice, cum ar fi o masă interactivă cu touch-screen, pe care poate fi făcut un puzzle inclusiv cu imagini video sau, cu ajutorul unor dispozitive de urmărire, vizitatorii pot să rotească sau să exploreze reconstituirile 3D ale artefactelor. De asemenea, cu ajutorul unor ochelari de tip Google 3D şi cu QR Code-uri scanate, pot afla mai multe informaţii despre obiectele expuse, iar cu ajutorul unor dispozitive robotizate pot să palpeze virtual obiectele şi să simtă reconstituirea virtuală a texturii obiectelor. În premieră mondială, obiectele dacice trec astfel din epoca fierului în era digitală.

 

Expoziţia este rodul colaborării dintre Muzeul Naţionale de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea Babeş-Bolyai. Concret, arheologii au săpat, au descoperit şi au adus în muzee 500 de artefacte cu o valoare deosebită. Tot ei au explorat pe teren 20 dintre cele mai valoroase monumente dacice. Toate acestea au fost scanate 3D de către specialiştii Universităţii Tehnice, care au reconstituit virtual clădirile şi obiectele care fac parte din expoziţia virtuală organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

 

 

Artefactele şi monumentele istorice sunt parte din situl Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei, care au fost incluse în patrimoniul mondial al umanităţii. Este vorba de fortăreţele de la Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Lunca – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna. Ele apărau în antichitate un teritoriu cu o suprafaţă de 150 de kilometri pătraţi. Toate aceste activităţi au fost realizate de specialiştii din Transilvania cu ajutorul unei finanţări norvegiene.

 

 

Operaţiunile au însemnat digitalizarea celor 500 de artefacte, conversia modelelor 3D digitalizate, sistematizarea informaţiei istorice şi arheologice, alcătuirea unei baze de date cu artefactele scanate, realizarea unui muzeu virtual, reconstituirea 3D a celor 20 de monumente reprezentative pentru civilizaţia dacică, înfiinţarea a două spaţii expoziţionale multimedia capabile să găzduiească expoziţii mixte reale şi virtuale, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, realizarea unui catalog, crearea aplicaţiilor de realitate virtuală şi dezvoltarea unor noi capacităţi de digitalizare.

 

 

Expoziţia de la Cluj va fi deschisă publicului în data de 28 iulie, iar cea din Deva din 29 iulie. Artefactele expuse se numără printre cele mai valoroase obiecte dacice din lume. La Cluj, vizitatorii vor putea vedea una dintre celebrele brăţări dacice, precum şi kossoni, cunoscutele monede dacice de aur, un scut dacic, unelte, scule, dar şi o matriţă care era utilizată de meşterii daci pentru a produce bijuterii.

 

 

Directorul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei, dr. Carmen Ciongradi, spune că expoziţia va rămâne deschisă cinci ani. ”Rolul acestei expoziţii este acela de a promova patrimoniul nostrum naţional şi, mai ales, patrimoniul înscris pe lista UNESCO. Dorim să facem aceste cetăţi dacice şi exponatele care provin de acolo vii şi atractive”, a spus Carmen Ciongradi. Muzeul clujean este în acest moment unic în ţară. El găzduieşte şi o alte expoziţie 3D interactive, care pune în valoare monumente şi obiecte din Sarmisegetuza romană şi din Roma antică, astfel că vizitatorii muzeului au parte de o experianţă cu totul aparte.

 

 

La rândul său, prorectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniela Popescu, spune că şi din punct de vedere ingineresc, acest proiect a reprezentat o mare provocare. ”Acest proiect s-a născut în urmă cu trei ani. Practic, este o armonizare a preocupările pe care Universitatea Tehnică, noi, ca ingineri le avem, prin laboratoarele şi dotările în cadrul realităţii virtuale, iar aceasta constituie pentru noi o aplicaţie extraordinară, pasionantă. Şi într-adevăr simţim că facem ceva pentru România”, a spus prof. univ. dr. Daniela Popescu.

 

 

De asemenea, prof. univ. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babeş-Bolyai, care coordonează şantierul arheologic de la Sarmizegetusa Regia, a vorbit despre faimoasa matriţă a bijutierilor daci pe care a descoperit-o între rădăcinile unui copac doborât de furtună acum doi ani şi care este expusă în cadrul muzeului clujean. Matriţa a fost scanată 3D, iar Gelu Florea spune că ”această scanare este utilă nu numai pentru a fi prezentată publicului oriunde, dar şi ştiinţific este o mare realizare. De ce? Pentru că oriunde în lume s-ar găsi, în depozitul unui muzeu sau pe un şantier arheologic, inclusiv la noi, o piesă care ar putea să fie ”suspectată” că ar proven din acea matriţă, imediat acest lucru poate fi verificat, pentru că avem măsurători de foarte mare precizie a acestor imagini de pe matriţă”.