Pagina de istorie: Gheorghe Mihail, generalul roman care s-a razvratit impotriva sovieticilor

În data de 7 septembrie 1944, generalul Gheorghe Mihail demisiona din postul de şef al Marelui Stat Major, poziţie din care condusese lichidarea rezistenţei trupelor germane care deveniseră inamicii României după 23 august 1944. Gheorghe Mihail a refuzat cu încăpăţânare actele care ar fi subordonat Armata Regală Română Armatei Roşii. Generalul a fost susţinut de Regele Mihai I, însă, în cele din urmă, sovieticii au reuşit să îşi impună punctul de vedere prin forţă. Pentru curajul său, generalul Gheorghe Mihail a plătit cu ani grei de închisoare, după instaurarea comunismului, scrie RFI în Pagina de istorie.

Generalul Gheorghe Mihail a venit pe lume într-o familie de militari. A absolvit, la rândul său, Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie, iar în 1911 a fost trimis la o specializare de doi ani în Austro-Ungaria. După intrarea României în război, în 1916, a fost trimis pe front. A fost grav rănit în munţii Buzăului şi avansat la gradul de maior pentru curajul său. A revenit pe front şi a luat parte, în 1917, la bătălia de la Mărăşeşti, unde a fost din nou grav rănit. 

 

Pentru curajul său, a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, cea mai înaltă distincţie românească. A ieşit din spital şi a fost trimis în Basarabia, în 1918, pentru a apăra linia Nistrului, ameninţată de bolşevicii care nu recunoşteau Unirea din 27 martie. 

 

În acel an a fost decorat cu Legiunea de Onoare de către Franţa. După încheierea păcii, Gheorghe Mihail a studiat la Şcoala Superioară de Război, pe care absolvit-o ca şef de promoţie. A primit diferite funcţii de comandă în unităţi de infanterie şi de vânători de munte, precum şi în serviciul de informaţii militare. 

 

În cele din urmă a devenit şeful Casei Militare a Regelui Carol al II-lea, precum şi aghiotant al acestuia. De asemenea, a primit postul de subsecretar de stat în Ministerul Apărării în mai multe guverne, iar în 1940 a devenit viceprim-ministru şi şeful Marelui Stat Major.

După abdicarea Regelui Carol al II-lea, Ion Antonescu l-a trecut în rezervă şi i-a fixat domiciliu obligatoriu la Sinaia. Acolo, generalul Gheorghe Mihail s-a apropiat de Regele Mihai I şi a participat la pregătirea actului de la 23 august 1944. După arestarea lui Ion Antonescu, Gheoghe Mihail a devenit şeful Marelui Stat Major şi, în această calitate, a intrat în conflict cu sovieticii. A cerut eliberarea militarilor români arestaţi ilegal de sovietici după 23 august.

 

A refuzat cererea sovieticilor referitoare la desfiinţarea diviziilor româneşti rămase în ţară şi s-a opus subordonării armatei române faţă de cea sovietică. De asemenea, s-a opus participării diviziilor româneşti la război dincolo de graniţele de vest a României. 

 

Citiţi mai multe pe RFI.ro.

Related posts

Leave a Comment