Serbarea la date diferite a Paştelui de către diferitele feluri de creştini este cauzată de calendarele diferite după care se calculează această dată importantă. În timp ce creştinii de rit bizantin folosesc, pentru a stabili data Paştelui, calendarul iulian, celelalte culte folosesc calendarul gregorian.
Cea mai veche variantă a calendarului pe care îl folosim datează din anul 46 î. Ch. Este vorba de o variantă care a fost stabilită de către conducătorul roman Iulius Caesar. Calendarul iulian are 365 de zile, iar o dată la patru ani apare anul bisect, de 366 de zile. Însă anul astronomic este mai lung cu 11 minute decât anul calendaristic. Acest lucru a produs apariţia unui decalaj de câte o zi la fiecare 128 de ani.
Din acest motiv, în Evul Mediu, Papa Grigore al XIII-lea a propus un nou calendar. Acesta a intrat în vigoare în 4 octombrie 1528, dată în care calendarul a fost decalat cu 10 zile, adică după 4 octombrie, în loc să urmeze 5 octombrie, a urmat ziua de 15 octombrie 1528. Noul calendar a fost adoptat, mai întâi, de ţările catolice, apoi de cele protestante. Însă ţările ortodoxe au făcut acest lucru mult mai târziu.
În România, ca urmare a Unirii Transilvaniei cu România, de la 1 Decembrie 1918, noul calendar a fost adoptat în anul 1919. În Transilvania, Crişana, Banat, Maramureş şi Bucovina, adică în teritoriile care fuseseră parte a Imperiului Austro-Ungar, noul calendar fusese introdus de secole. Astfel, din anul 1919, toţi creştinii au serbat Paştele şi Crăciunul în acelaşi timp.
Însă această stare de fapt nu a durat decât până în anul 1924. Şi asta pentru că o serie de biserici ortodoxe, precum cea din Rusia, Serbia, Ierusalim şi cea din Grecia au refuzat introducerea noului calendar.
Acest lucru a dus la organizarea unui sinod panortodox, în care a fost adoptat un calendar gregorian, doar pe jumatate, Biserica Ortodoxă din Finlanda a refuzat să îl adopte, aşa că ortodocşii din această ţară folosesc calendarul gregorian.
O serie de biserici ortodoxe, precum cea din România, cea din Bulgaria ori Patriarhia Ecumenică a Constantinopolelui folosesc calendarul gregorian revizuit şi serbează Crăciunul o dată cu romano-catolicii şi protestanţii, dar Paştele o dată cu bisericile ortodoxe care au rămas la calendarul iulian, cele din Rusia, din Ucraina, din Serbia ori din Ierusalim.
