Sever Bocu a venit pe lume la 19 noiembrie 1874, într-o familie de lângă Lipova, deja angrenată în lupta naţională. Bunicul său, Pavel Bocu, moţ din satul Lazuri, fusese tras pe roată ca urmare a participării sale la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan.
Tatăl său, Gheorghe Bocu, de profesie învăţător, a fost închis de autorităţile austro-ungare pentru că a răspândit Doina lui Lucaciu, care plângea soarta memorandiştilor din 1892. Doina lui Lucaciu era considerată drept cântec subversiv de către autorităţile maghiare.
Sever Bocu a studiat în satul natal, apoi la Lipova. S-a înscris la Liceul Maghiar din Arad, însă a fost exmatriculat cu puţin timp înainte de bacalaureat, pentru că a refuzat să poarte o panglică cu tricolorul maghiar. A studiat apoi la Academia Comercială din Viena.
Întors în ţară, a fost angajat la banca Transilvania din Sibiu. Însă, deşi avea o slujbă bine plătită, Sever Bocu a demisionat pentru a deveni redactor al ziarului Tribuna. În calitate de jurnalist, el a participat la conferinţa din 1892 a Partidului Naţional Român, care a decis înaintarea Memorandumului către împăratul Franz Jozef.
S-a întors la Lipova, unde a organizat un miting de susţinere a memorandiştilor. A fost arestat şi trimis la Timişoara, pentru a fi anchetat. După eliberare, Sever Bocu a plecat la Paris, la studii. Întors acasă, a devenit contabil la o bancă din Lipova, dar a demisionat din nou pentru a deveni ziarist la Tribuna din Arad. Articolele sale critice i-au adus trei condamnări la închisoare din partea autorităţilor maghiare.
După închiderea ziarului Tribuna, Sever Bocu s-a stabilit în Regatul României, la Techirghiol, unde şi-a deschis un hotel, însă a continuat să publice într-un alt ziar Tribuna, editat la Bucureşti de Onisifor Ghibu. La intrarea României în Primul Război Mondial, Sever Bocu s-a oferit voluntar. În calitate de ofiţer, s-a ocupat de recrutarea prizonierilor de război ardeleni care doreau să lupte în Armata Regală Română. Pentru acest motiv, Sever Bocu a fost condamnat la moarte de către autorităţile austro-ungare.
Citiţi care a fost, în final, soarta lui Sever Bocu în Pagina de istorie a RFI.
