Pagina de istorie: Cum a fost inventat impozitul pe barba

Într-un clasament al celor mai absurde impozite din istorie, cu siguranţă că impozitul pe barbă ar ocupa o poziţie fruntaşă. Acest impozit a fost introdus în Rusia, în anul 1698, de către ţarul Petru cel Mare şi a rămas în vigoare mai mult de şapte decenii, scrie RFI în Pagina de istorie.

În 1682, Rusia se afla într-o situaţie absurdă. La moartea ţarului Feodor al III-lea, la Moscova erau încoronaţi doi ţari şi nici unul dintre ei nu era capabil să domnească: Ivan, de 16 ani, suferea de o boală psihică, iar Petru avea doar 10 ani. Puterea efectivă era exercitată de sora lor mai mare, Sofia, care domnea cu titlul de regentă. Petru a fost trimis într-un sat de lângă Moscova, unde a copilărit departe de orice constrângeri. 

 

În 1689, Petru s-a căsătorit, s-a întors pe neaşteptate în Moscova, şi-a arestat sora şi a trimis-o la mănăstire. Aceasta marca începutul uneia dintre cele mai puţin obişnuite domnii din istorie. Petru I a declarat război Turciei în 1695, pentru a cuceri litoralul Mării Azov. 

În ianuarie 1696, fratele său, Ivan, a murit, iar Petru I a rămas singurul ţar. A câştigat războiul cu Turcia, însă, în timpul campaniei, şi-a dat seama că trebuie să îşi modernizeze armata şi să îşi întemeieze o flotă modernă. Modelul ales pentru modernizare era cel occidental. Drept urmare, Petru I i-a trimis pe 50 de tineri boieri ruşi să înveţe tainele navigaţiei, iar în martie 1697 a decis să plece el însuşi în Occident. 

 

Decizia era uluitoare: ultimul lider care plecase în străinătate fusese marele duce al Kievului, în anul 1075. Petru I a plecat din Moscova în 10 martie 1697, în fruntea unei delegaţii de 250 de persoane. El dorea să călătorească incognito, sub numele de Petru Mihailov. Delegaţia rusească a ajuns în Berlin, Copenhaga, Amsterdam, Viena, Veneţia şi Roma. Petru I a constatat imensul decalaj dintre Occident şi Rusia. 

 

În Vest, el a muncit pe un şantier naval, într-o ceasornicărie, a gravat cupru şi a participat la disecţii. Entuziasmul său pentru ştiinţa şi tehnica occidentală era imens. A fost însă nevoit să îşi întrerupă călătoria din cauza unei revolte a streliţilor, militari ruşi. 

S-a întors în Moscova, a înăbuşit în sânge revolta şi i-a poruncit soţiei sale să se retragă într-o mănăstire. Apoi, a poruncit boierilor să îşi radă bărbile. Pe cele ale apropiaţilor săi le-a ras personal.

 

Citiţi mai multe pe RFI.ro.

Related posts

Leave a Comment