La începutul verii 1942, România se afla de un an în război. Trupele româneşti intraseră în Cel de-al Doilea Război Mondial pentru a elibera Basarabia şi Bucovina de Nord, ocupate de URSS în vara anului 1940, după prăbuşirea Franţei, cel mai important aliat al României. Iniţial, ofensiva Armatei Române a avut susţinerea celei mai mari părţi a românilor, pentru că războiul era considerat drept unul just, care avea drept scop eliberarea unor teritorii cotropite de ruşi. Însă, după ce trupele româneşti au trecut Nistrul, războiul a început să devină tot mai puţin popular. Ion Antonescu a decis continuarea războiului dincolo de vechile graniţe româneşti fără să fi încheiat vreo alianţă sau măcar vreo convenţie militară cu Germania nazistă.
Liderii Opoziţiei democratice, Regele Mihai I şi Regina-Mamă Elena a României doreau cu toţii oprirea războiului. Însă Ion Antonescu a pus deasupra intereselor ţării cuvântul pe care şi-l dăduse lui Adolf Hitler, că va lupta alături de Germania nazistă până la nimicirea Uniunii Sovietice. În acest context, Marea Britanie a declarat război României. În vara anului 1942, Statele Unite ale Americii au declarat şi ele război României, care era cel mai important aliat al Germaniei pe frontul de est, precum şi principala sursă de petrol pentru maşina de război germană.
Declanşarea războiului dintre SUA şi România a avut drept consecinţă bombardarea masivă a instalaţiilor petroliere de pe Valea Prahovei, precum şi a Bucureştiului.
Această confruntare a fost consecinţa deciziei Naţiunilor Unite de a declara război tuturor aliaţilor Germaniei. Au fost şi cazuri în care sateliţii Germaniei au declarat război Statelor Unite ale Americii. În mediile diplomatice circulă o glumă care spune că, atunci când ambasadorul Ungariei a declarat război Statelor Unite, reprezentanţii Departamentului de Stat au văzut declaraţia dată în numele Regatului Ungariei şi l-au întrebat pe ambasadorul maghiar cine e Regele Ungariei. ”Nu avem Rege, ci avem un regent, amiralul Miklos Horthy”, ar fi răspuns diplomatul maghiar. ”Şi ce flotă comandă?” l-ar fi întrebat americanii. ”Nu avem flotă pentru că nu avem ieşire la mare”, le-ar fi răspuns ambasadorul. ”Aveţi pretenţii teritoriale faţă de Statele Unite?”, s-au interesat americanii, iar ambasadorul maghiar le-a răspuns că nu, pentru că Ungaria avea pretenţii teritoriale faţă de România. ”Şi atunci de ce nu declaraţi război României?” au întrebat americanii. Răspunsul diplomatului maghiar ar fi fost acela că Ungaria nu poate declara război României pentru că românii sunt aliaţii maghiarilor.
Citiţi mai multe pe RFI.ro.
