Andrei Şaguna a marcat decisiv istoria românilor ardeleni din secolul al XIX-lea. El s-a născut în Ungaria, la Miskolc, într-o familie de aromâni. Tatăl său, Naum Şaguna, a devenit catolic, iar Andrei Şaguna a avut posibilitatea să urmeze şcoala primară în oraşul natal, apoi gimnaziul piarist de la Pesta.
La împlinirea vârstei de 18 ani, el a declarat că alege religia greco-ortodoxă sau neunită. Andrei Şaguna a urmat cursuri de filosofie şi drept la Pesta, apoi a plecat la Vârşeţ, pentru a studia teologia. A devenit diacon, apoi călugăr al Bisericii Ortodoxe Sârbe, iar în 1846 a devenit vicar al eparhiei ortodoxe din Sibiu, din componenţa Mitropoliei Sârbeşti din Karlowitz. În 1847, Andrei Şaguna a fost implicat într-un episod care stârneşte controverse şi azi: el a răpit-o şi a predat-o autorităţilor pe Doamna Moţilor, Ecaterina Varga, care se lupta pentru drepturile iobagilor din Munţii Apuseni. Cea răpită de vicarul Şaguna a stat patru ani în închisoare fără să fie judecată. În decembrie 1847, Andrei Şaguna a fost desemnat, la Turda, episcop ortodox al Transilvaniei.
Au fost voci care au spus că desemnarea sa ca ierarh ar fi fost răsplata pentru trădarea Ecaterinei Varga. În aprilie 1848, Andrei Şaguna a fost hirotonit episcop la Karlowitz de superiorul său, mitropolitul sârb Iosif Rajacici.
Citeşte materialul în continuare în Pagina de istorie, rubrică a RFI.
