Nature: Cel mai vechi european a avut un strămoș Neandertalian

Analiza genetică a unui maxilar vechi de 40.000 de ani gasit in România arată că cei mai vechi oameni moderni (Homo sapiens) s-au încrucișat cu Neandertalienii atunci când au migrat în Europa. Aceasta este concluzia unui studiu publicat de prestigioasa revistă științifică Nature, la care au contribuit și doi cercetători români, Oana Moldovan și Silviu Constantin.Neandertalienii au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, dar au contribuit în medie cu 1-3 % la fondul genetic al oamenilor actuali, rezultă din studiul publicat în Nature de cătreo echipă de cercetare formată din Qiaomei Fu, Mateja Hajdinjak, Oana Teodora Moldovan, Silviu Constantin, Swapan Mallick, Pontus Skoglund, Nick Patterson, Iosif Lazaridis, Birgit nichel, Bence Viola, Kay Prüfer, Matthias Meyer, Janet Kelso, David Reich și Svante Pääbo.

Cercetătorii au analizat ADN-ul dintr-o mandibula cu vârsta cuprinsa intre 37.000 si 42.000 de ani din Peștera cu Oase din România și au descoperit că 6-9 % din genomul acestui individ provine de la Neandertalieni, mai mult decât la orice alt om al carui ADN a fost secvenţiat până în prezent. ”Deoarece segmente mari din cromozomii acestui individ sunt de origine Neandertaliană este sigur ca un Neandertalian a fost printre strămoșii săi, cu patru – șase generații înainte în arborele sau genealogic. Acest lucru arată că primii oameni moderni care au venit în Europa s-au încrucişat cu Neandertalienii”, spun membrii echipei de cercetare, prin intermediul unui comunicat de presă.

Deja, în lumea științifică, este știut faptul că toți oamenii de astăzi cu rădăcini în afara Africii sub-sahariene au 1-3% ADN Neandertalian în genomul lor. Însă acest studiu aduce o noutate excepțională. ”Până în prezent, cercetătorii au crezut că oamenii moderni provenind din Africa s-au încrucişat cu Neandertalienii în Orientul Mijlociu acum 50.000 – 60.000 de ani, înainte de a se răspândi în Asia, Europa şi restul lumii. Cu toate acestea, datarea cu radiocarbon a oaselor aparţinând oamenilor moderni din situri din Europa sugerează ca oamenii moderni fosili și Neandertalienii au trăit impreună în Europa aproximativ 5.000 ani”, spun cercetătorii.

În anul 2002, un maxilar uman vechi de ~40.000 de ani a fost găsit de către speologii romani in Peştera cu Oase din sud-vestul României, iar situl a fost ulterior studiat de o echipă internațională condusă de cercetători ai Institutului de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj. Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară (Germania), Harvard Medical School (SUA) și Laboratorul de Evoluția Vertebratelor și Origine Umană din Beijing (China) au analizat ADN-ul din această fosilă, care este cea mai veche din Europa ce aparține oamenilor moderni (Homo sapiens). Ei estimează că 6-9 % din genomului păstrat în os provine de la un strămoș Neandertalian, inclusiv segmente exceptional de mari ale unor cromozomi. ”Estimând cât din lungimea AND-ului moștenit de la un strămoș se scurtează cu fiecare generație, cercetătorii au stabilit că omul respectiv a avut un strămoș Neandertalian cu 4-6 generaţii înainte.

„AND-ul din mandibulă implică faptul că oamenii moderni s-au amestecat cu Neandertalienii nu doar în Orientul Mijlociu, dar și în Europa”, spune Qiaomei Fu, unul dintre cercetătorii cheie implicați în elaborarea studiului.

„Interesant este faptul că individul de la (Peștera cu) Oase nu pare să aibă descendenți direcți în Europa de astăzi”, a declarat David Reich de la Harvard Medical School, cel care a coordonat analizele genetice populaționale ale studiului. „Este posibil ca el sa fi fost parte a unei migrații timpurii a oamenilor moderni în Europa, care au interacționat îndeaproape cu Neandertalienii, dar în cele din urmă au dispărut”.

„Este un noroc neașteptat să poţi obține ADN de la o persoană care a fost atât de strâns legată de un Neandertalian”, comentează Svante Pääbo de Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționara, care a condus studiul. „Mi-a venit greu să cred când am văzut prima oară rezultatele.”

„Sperăm că ADN-ul altor fosile umane care preced dispariția Neandertalienilor va ajuta la reconstituirea în detaliu a interacţiunilor dintre aceştia si oamenii moderni”, spune Mateja Hajdinjak, un alt cercetător cheie implicat în studiu.

„Când am început activitatea pe situl de la (Peștera cu) Oase, totul indica deja o descoperire excepțională” își amintește Oana Moldovan, cercetătorul român care a inițiat săpăturile sistematice din peșteră, în 2003. „Dar astfel de descoperiri necesită cercetări laborioase pentru a fi confirmate”, adaugă Silviu Constantin, colegul ei care a lucrat la datarea sitului. „Am demonstrat anterior, prin datări cu seria uraniului, că (Peștera cu) Oase este într-adevăr cel mai vechi om modern din Europa cunoscut până în prezent; acum acest studiu confirmă ipotezele noastre anterioare conform cărora persoana respectivă a avut un strămoș Neandertalian”, mai spun cercetătorii.

Osemintele primilor oameni din Europa au fost descoperite acum mai mult de un deceniu de către cercetătorii clujeni. Cu umor, aceștia au botezat primul om modern de pe continent cu numele de Ion, iar pe prima femeie cu numele de Maria.