Este inacceptabil, un comentariu sub ştacheta civilizaţiei politice franceze, spune ministrul român de externe, Titus Corlăţean, aflat în vizită oficială la Paris.
Agenda bilaterală romano-franceză este mult mai solidă decât lasă unii politicieni populişti să se înţeleagă ! a adăugat Corlăţean, la RFI.Şi ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru, a avut un schimb dur de replici, prin scrisori, cu deputatul francez Pierre Lellouche, fost secretar de stat pentru Afaceri europene, care a catalogat România drept „stat bandit”.
Într-o primă scrisoare, ambasadorul Bogdan Mazuru a protestat faţă de acest calificativ, utilizat de parlamentarul UMP într-o dezbatere pe tema romilor desfăşurată pe 15 mai în Adunarea Naţională.
„Faptul că sunteţi membru al Grupului de prietenie Franţa-România face ca aceasta expresie să fie şi mai inacceptabilă pentru mine”, i-a scris ambasadorul român lui Pierre Lellouche, vorbind de „rea-credinţă” şi acuzând-l că ar vehicula „informaţii false din punct de vedere cantitativ”.
„Aceste informaţii eronate stimulează crearea şi propagarea clişeelor”, a continuat Mazuru, cerându-i deputatului francez să dea dovadă de obiectivitate în declaraţiile viitoare.
„Această scrisoare nu este acceptabilă nici ca formă, nici pe fond”, a reacţionat Lellouche. Parlamentarul francez l-a îndemnat pe ambasador să nu ignore „condiţiile perfect nedemne” la care ar fi supuşi romii în România, „în pofida acordării a miliarde de euro de către Europa pentru a ajuta România să integreze” acest grup minoritar.
„Acest comportament nu este demn de un stat al Uniunii Europene şi, repet, este comportamentul unui stat infractor” (în franceză: „etat voyou”)”, a subliniat Lellouche. „Vă spun cu regret că nicio formulă de politeţe nu îmi vine în minte”, a încheiat el.
Sintagma „stat infractor” (în engleză: „rogue state”; în franceză: „etat voyou”) este un concept utilizat în relaţiile internaţionale cu referire la ţări suspectate că ar încălca reglementările internaţionale. Unii teoreticieni utilizează acest termen referindu-se la state pe care le consideră ameninţări la adresa păcii mondiale din cauză că sunt conduse de regimuri autoritariste care încalcă grav drepturile omului, susţin terorismul şi proliferează arme de distrugere în masă.
Pe de altă parte Titus Corlăţean, ministrul român de externe, care a efectuat ieri o vizită la Paris, a purtat discuţii atât cu omologul său francez Laurent Fabius cât şi cu ministrul delegat pentru afaceri europene Thiery Repentin. Pe agenda discuţiilor, subiecte de actualitate internaţională precum Siria, Mali sau Turcia dar şi dosare bilaterale ca Schengen, romii sau francofonia. Cele două capitale s-au regăsit pe aceaşi lungime de undă chiar şi în dosarul sirian, spune Titus Corlăţean.
Colegul nostru Vasile Damian a realizat un interviu cu oficialul român iar prima sa întrebare a plecat tocmai de la ideea că Parisul şi Bucureştiul par să fi fost, cel puţin în momentul discutării ridicării embargoului pe arme pentru opozanţii sirieni, pe poziţii divergente.
Titus Corlăţean – Există elemente importante, comune, în poziţia Romaniei și a Franţei, în continuare interesul de a face toate demersurile politico diplomatice pentru identificarea unei soluții politice . această perspectivă generată de inițiativa americano-rusă pentru o conferinţa Geneva 2 este până la urmă o fereastră de oportunitate după foarte mult timp în care o astfel de soluţie de conferinţă internațională nu a existat. Pe de altă parte, există și alte puncte comune de interes, respectiv faptul că România are în Siria o comunitate românească, e cea mai importantă comunitate de cetăteni nationali din toate statele membre, aproximativ 12 000 – 13 000 de români, în principal femei şi copii rezultaţi din căsătorii mixte. România şi-a păstrat deschisă ambasada ca punct de sprijin, de asistență consulară, dar reprezintă în acelaşi timp şi interesele Franţei în Siria.
Ceea ce am stabilit şi am discutat astăzi, respectiv să menținem un contact politic cât mai strâns, consultări, schimburi de informații de valori și o concentrare a eforturilior politice în perioada următoare, reprezintă elemente foarte importante de poziție comună între România și Franța. Fac mențiunea, pentru a nu exista semne de întrebare, că România nu intenționează să exporte armament în Siria.
Întrebare Vasile Damian : Există de exemplu o linie roșie pentru București, (Franța se știe a avut dovada că regimul de la Damasc a folosit arme chimice) o linie roșie de la care să zicem și România o să își retragă ambasadorul de acolo?
Titus Corlăţean : Noi până acum, deși conflictul a avut momente și perioade extrem de dure, de sângeroase, am făcut eforturi chiar restrângând activitatea ambasadei să menținem acest punct diplomatic de reprezentare și mai ales de asistență consulară pentru că există o necesitate obiectivă. Evident că dacă lucrurile în teren vor luă o întorsătură extrem de declicata din punctul de vedere al conflictului militar, nu putem să punem în pericol siguranța,securitatea personalului diplomatic și administrativ românesc. Dealtfel ambasadorul își are în clipa de față rezidența în Liban, face deplasarea atunci când este nevoie dar mai avem personal la fața locului. Dacă teoretic vorbind lucrurile vor evolua într-o direcție dramatică, în mod evident că nu vom menține personal și nu-l vom expune la fața locului.
Despre Mali, Titus Corlăţean spune că România sprijină eforturile Franţei.
În privinţa Turciei ministrul român de externe spune că România urmăreşte cu atenţie evoluţia; faptul că există proteste e un semn de democraţie; e nevoie de reţinere şi de dialog din partea autorităţilor turce.
Despre Schengen Titus Corlăţean spune că poziţia Franţei este una deschisă, aşteptăm o decizie favorabilă înainte de finele acestui an.
