România va trece la moneda euro până în 2028, scrie ziare.com. Salariile și tranzacțiile vor fi plătite atunci doar în moneda europeană, ceea ca va însemna o perioadă premergătoare de acomodare monetară.
România a avut până la mijlocul secolului nouăsprezece altfel de bani, iar oamenii vorbeau despre lei doar atunci când foloseau talerii olandezi aflați atunci în circulație, care aveau gravat pe una din fețe figura unui leu. Odată cu trecerea timpului, aceşti taleri-lei au dispărut din circulaţie, iar primii lei cu această denumire au apărut pe 22 aprilie 1867, când a fost stabilit ca monedă naţională, leul. Moneda era destul de rară atunci, pentru că tranzacțiile se făceau în special cu bani mai importanți, respectiv francii francezi.
Perioada cu cea mai lungă stabilitate monetară a fost în timpul regelui Carol I, cu câteva mici momente de derută, în timpul Războiului de Independenţă, când rublele aliaţilor ruși au creat probleme leului românesc. După Primul Război Mondial relativa stabilitate monetară a lumii s-a spulberat, în România preţurile sporind până la de 10 ori faţă de trecut. După al Doilea Război Mondial, au fost două reforme monetare, în 1947 și 1952, necruțătoare pentru economiile românilor, comuniștii aducând populația ]n pragul sărăciei. După 1990, în noul regim post-comunist, inflația a lovit încă o dată în populație, aproape timp de un deceniu, din care mulți români au ieșit mai sărăciți.
Din anul 2.000, românii au luat calea străinătății și au început să trimită bani în țară, fapt care a influențat și piața monetară. În 2005, autoritățile au tăiat patru de zero din valoarea de atunci, astfel încât cea mai mare bancnotă emisă în întreaga noastră istorie, cea de 5 milioane de lei vechi – ROL a ajuns la 500 de lei noi sau RON. (foto: romaniancoins.org)
