România serbează Anul Național Iuliu Hossu. Este vorba de o inițiativă care omagiază memoria primul cardinal român din istorie, cel care a vestit mulțimii adunate la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, decizia Unirii Transilvaniei cu Regatul României. Iuliu Hossu s-a opus în egală măsură fascismului și comunismului și și-a dat viața pentru credință în temnițele comuniste. În anul 2019, pe Câmpul Libertății din Blaj, Papa Francisc l-a ridicat la cinstea altarelor, împreună cu ceilalți șase episcopi greco-catolici care și-au mărturisit credința până la moarte.
Iuliu Hossu s-a născut în anul 1885, în satul Milaș. El a venit pe lume într-o familie nobiliară românească. Tatăl său era preot greco-catolic, iar unchiul său, Vasile Hossu, era episcop al Bisericii Române Unite cu Roma. Iuliu Hossu și-a făcut studiile în Milaș, Reghin, Târgu-Mureș și Blaj. Apoi el a plecat la Roma, unde în anul 1906 și-a obținut doctoratul în filosofie, iar în anul 1910, pe cel în teologie. În același an, el a fost hirotonit preot și a ajuns la Lugoj, unde era episcop unchiul său. După izbucnirea Primului Război Mondial, Iuliu Hossu a devenit preot militar, la Timișoara și la Viena, iar în anul 1917 a devenit episcop greco-catolic de Gherla. În mai puțin de un an, Iuliu Hossu s-a afirmat drept unul dintre liderii românilor ardeleni. La 1 Decembrie 1918, el a primit misiunea de a vesti mulțimii adunate la Alba Iulia decizia unirii Transilvaniei cu Regatul României.
În perioada interbelică, Iuliu Hossu a mutat scaunul eparhial de la Gherla la Cluj, a devenit senator de drept și membru al Academiei Române. După Diktatul de la Viena, Iuliu Hossu a rămas în Transilvania de Nord, unde s-a opus dictaturii fasciste din Ungaria. În anul 1944, Iuliu Hossu a ascuns în catedrală și în reședința episcopală sute de evrei care urmau să fie deportați la Auschwitz. După alungarea în exil a Regelui Mihai I, Iuliu Hossu s-a opus comuniștilor care doreau să îi suprime biserica și să o încorporeze în Biserica Ortodoxă Română. Drept urmare, în anul 1948, el a fost arestat și ținut prizonier în temnițe comuniste și mănăstiri ortodoxe, atent supravegheate de Securitate, care își recrutase turnători chiar dintre călugări. Iuliu Hossu a murit în detenție, în anul 1970, la scurtă vreme după ce aflase că fusese creat cardinal. Importanța lui Iuliu Hossu pentru istoria românilor este una deosebită, spune directorul Centrului UBB CORE, istoricul Leonard Horvath.
Pe 19 martie 2019, Papa Francisc a autorizat beatificarea a șapte episcopi greco-catolici români, printre care și cardinalul Iuliu Hossu. Aceștia au fost martiri ai temnițelor comuniste, uciși din ură față de credință între 1950 și 1970. Beatificarea a avut loc în cadrul vizitei Papei Francisc în România, la Blaj, într-un moment de mare emoție și spiritualitate pentru comunitatea greco-catolică.
Această beatificare a fost un moment de mare importanță pentru comunitatea greco-catolică și pentru toți cei care au apărat credința în fața adversităților. Este un simbol al speranței și al perseverenței în fața dificultăților, și o sursă de inspirație pentru generațiile viitoare.
Iuliu Hossu a fost o personalitate de prim rang a Bisericii Greco-Catolice, spune directorul Centrului de Studii Patristice din cadrul Universității Babeș-Bolyai, preotul Claudiu Tuțu.
Anul 2025 este un bun prilej pentru a redescoperi importanța lui Iuliu Hossu; o metodă de a-l readuce în atenția contemporanilor este organizarea unor circuite turistice în Gherla, spune reprezentanta unei agenții de turism, Simona Bartiș.
Anul Național Iuliu Hossu va însemna și conferințe științifice, pelerinaje, manifestări culturale și alte evenimente cu caracter aniversar. Anul Iuliu Hossu coincide și cu Anul Jubiliar proclamat de Papa Francisc la Roma, precum și cu aniversarea a 1700 de ani de la Conciliul de la Niceea, în care au fost formulate elementele de bază ale credinței creștine.
Citiți și:
A început Anul Cardinal Iuliu Hossu – cel puțin trei motive pentru care este onorat
