
Potrivit traseului iniţial al South Stream creionat de ruşi, conducta va trece prin Marea Neagră până în Bulgaria, însă acest stat ar putea fi înlocuit cu România dacă va da un răspuns negativ sau dacă întârzie cu un răspuns concret.
Poziţia oficială a României cu privire la proiectul South Stream este că „prioritatea ţării noastre rămâne Nabucco, gazoductul considerat concurent celui rusesc, dar vom acorda tot sprijinul necesar ruşilor pentru realizarea conductei”, potrivit ministrului român al Economiei, Adriean Videanu.
Totuşi, includerea României pe traseul conductei ruseşti ar aduce avantaje în special pe partea securizării livrărilor de gaze, în condiţiile în care South Stream ocoleşte Ucraina, ţară considerată vinovată de criza gazelor din ianuarie 2009.
„Ţările pe teritoriul cărora va trece conducta pot primi zeci, dacă nu sute de milioane de euro ca venituri directe la buget“, susţineau anterior oficialii Gazprom.
La acestea se adaugă locurile de muncă şi infrastructura adiţională, precum depozite subterane de înmagazinare a gazelor, dar şi efectele indirecte, cum ar fi dezvoltarea industrială.
Prin urmare industria de profil din România ar avea enorm de câştigat dacă se va afla atât pe traseul Nabucco, cât şi pe cel al South Stream, consideră o serie de experţi. Mai mult, spun ăştia, România este singurul stat din consorţiul Nabucco şi care nu a semnat acorduri cu Rusia privind implicarea în reţelele de conducte dezvoltate de Gazprom.
Oficialii ruşi spuneau, anul trecut, că studiul sumar de fezabilitate al South Stream va fi finalizat până la sfârşitul anului 2009, însă analizele se prelungesc, iar decizia finală va ţine cont de rezultatul discuţiilor prevăzute pentru această lună cu oficialii români şi bulgari.
Romgaz şi Gazprom au semnat, în iunie 2009, un memorandum de creare a unei firme pentru construcţia de depozite de gaze şi pentru alte investiţii. Părţile analizează posibilitatea de a construi împreună depozitul de gaze de la Mărgineni, judeţul Neamţ, de a asigura alimentarea cu gaze şi posibilitatea realizării unei alte capacităţi de stocare a gazelor.