Economia României a fost, efectiv, salvată anul trecut de fondurile europene. În a doua jumătate a anului trecut, rata de absorbție a banilor europeni a crescut spectaculos. În medie, din fondurile de coeziune alocate de autoritățile de la Bruxelles, România a încasat, în medie, 450 de milioane de euro pe lună. Astfel, dacă până în iunie 2025, România absorbise doar 2,9 miliarde de euro din fondurile de coeziune, adică doar 9,9 la sută din suma totală alocată, în ultimele șase luni, economia românească a atras 2,3 miliarde de euro, iar rata de absorbție a crescut la 20,4 la sută.
Informațiile au fost publicate de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, citat de Mediafax.
Practic, fără fondurile europene, economia României ar fi intrat într-o criză severă. Planurile autorităților române sunt să utilizeze banii europeni și în 2026 pentru a relansa economia. Pentru fondurile de coeziune, ținta este absorbția a 5 miliarde de euro. La nivel național, Guvernul speră să atragă 15 miliarde de euro. Cele mai multe astfel de fonduri ar urma să provină din PNRR, în condițiile în care proiectele finanțate prin acest program special trebuie absorbite cel târziu până la finalul verii. Însă această oportunitate include și un risc substanțial: toate proiectele finanțate prin PNRR care nu vor fi finalizate până în 31 august vor fi decontate strict din bugetul de stat. Suma totală a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană prin PNRR care trebuie finalizate până la finalul verii este de 11 miliarde de euro.
Astfel, România intră în 2026 sub semnul unei presiuni fără precedent: este ultimul an „plin” în care mai pot fi decontate lucrări masive prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și anul în care motorul investițiilor din fondurile structurale (2021-2027) trebuie să funcționeze la turație maximă. Cu o țintă ambițioasă de 15 miliarde de euro stabilită de Guvern pentru acest an, economia românească se află într-o cursă contra-cronometru pentru a transforma promisiunile de pe hârtie în infrastructură reală.
Prioritățile pentru 2026:
-
Autostrada Moldovei (A7): Tronsoane cheie trebuie recepționate în acest an pentru a nu pierde finanțarea.
-
Sănătate: Construcția celor 27 de spitale sau aripi noi finanțate prin PNRR se află în faza critică de instalare a dotărilor medicale.
-
Digitalizarea ANAF: Un jalon esențial pentru reducerea evaziunii fiscale și condiție pentru eliberarea tranșelor de plată numărul 4 și 5.
Analiza pe programe: Unde se mișcă lucrurile?
În timp ce infrastructura mare (Programul Transport) atrage sume record, alte sectoare încă recuperează decalajele.
| Program Operațional | Status Ianuarie 2026 | Impact estimat |
| Transport (A3, A7, Metrou) | Contractare 100% | Reducerea timpului de tranzit cu 25% pe rutele cheie |
| Sănătate | Implementare 65% | 3 spitale regionale intrate în faza de structură |
| Digitalizare (ADR) | Contractare 45% | Cloud-ul guvernamental intră în faza de testare |
| Tranziție Justă | Plăți în curs | Reconversia economică a zonelor miniere (Gorj, Hunedoara) |
Jurnaliștii și analiștii economici avertizează însă că „baia de bani” vine cu riscuri. Inflația în sectorul construcțiilor rămâne peste media economiei, iar penuria de forță de muncă calificată a forțat firmele de construcții să aducă mii de muncitori din afara UE (în special din Asia) pentru a onora contractele finanțate de Bruxelles.
În 2026, universitățile clujene mizează pe internaționalizare
