Experiment artistic la Iulius Mall

O expoziţie inedită de artă, numit Parafraze, va avea loc la complexul commercial Iulius Mall. Potrivit autorului, Mira, expoziţia are două secvenţe. Şi anume: prima secvenţă cuprinde expoziţia de fotografie şi instalaţiile cu obiectele care au fost supuse modelării fotografice.A doua secvenţă a expoziţiei va cuprinde lectura publică: 15 rânduri (dedicate imaginilor fotografice din expoziţie), reacţia unor scriitori în loc de vernisaj convenţional, ce va avea loc la data de 23 septembrie 2009, orele 19, etajul I, Iulius Mall. Printre numele care vor participa la această expoziţie se numără şi Ovidiu Pecican.“Gravura, acel gen al graficii în care imaginea artistică este obţinută prin reproducerea după o placă, pe a cărei suprafaţă a fost trasat sau gravat desenul, în adâncime sau în relief, va fi supusă unei cercetări amănunţite, iar prin acest demers voi încerca o remodelare şi o trecere prin spectrul postmodernismului. Ca şi finalitate propusă este o redefinire şi o digitalizare a genului artistic în sine, fără a se sustrage sau a-şi altera originile, estetica, funcţionalitatea, elementele şi estetica specifică. Digi-grafie – între obiect scanat şi foto-grafie sau gravură clasică.
Gravura porneşte de la urmă, acel ceva aleatoriu numit obiect, ce-şi lasă amprenta pe suport, amprentează o realitate materială, pentru a crea propria realitate.
Tehnicile de gravură se pot şi ele alinia acestei afirmaţii din citatul de mai sus:
“ca şi cum şi-ar fi supravieţuit sieşi şi culege dovezile acestei supravieţuiri”.
Ele apelează la condiţiile conceptuale, tehnice şi expresive ale urmei pentru a se legitima ca formă, formare şi modelare şi oricât de mult se îndepărtează de la statutul şi reperul de sursă (urma), nu îşi neagă şi nu îşi trădează statutul şi reperul de resursă (urma). Urma aici este adusă până la limita ei de agregare fizică şi conceptuală.
Cele două secvenţe de modelare vizuală pot fi astfel angajate generic ca fiind digigrafii.
Raportarea la viitor presupune o proiecţie mental-vizuală a aşteptării, a imaginării, iar imaginarul nu poate fi despărţită de banalul existenţei. Nimic nu rezultă din ceva nemaivăzut. Materia relatează istoria degradării. Permanenţa metalului, materiei, amprentarea sa de şi prin rugină, prin plieri şi deplieri succesive.
Prezentul la cum ne este nouă trasată: artă, artişti, curente, concepte, post-modernitate, avangardă, -isme, orgolii şi ludice responsabilizări de concept, nu sunt decât simple variaţiuni şi transformări ale trecutului.
Acestea, constat, au oferit doar pretextul unui demers, prafrazarea prin subordonarea istoriei liniare, echivalată cu conceptul de linie ca şi element de formare, parafrazare subordonată unui singur cuvânt: banal.
Şi totuşi, am ajuns la formele degradării, la istoria ruginii. O clorofilă maronie, roşcată, mânjeală de sânge de depunere. O istorie a alterităţii, degradării, ruginei şi a postmodernismului, transgresarea şi anularea condiţionării tehnice, fuzionarea gravurii şi a fotografiei ca şi circuit de autodeterminare şi re-interpretare”, arată artista Mira, cea care a conceptualizat întregul eveniment cultural.

Related posts

Leave a Comment