Recent, profesorul universitar Raul Volcinschi a prezentat pe portalul nostru https://clujtoday.ro o analiză proprie referitoare la impactul crizei economice asupra țării noastre în contextul internațional. Analiza a cuprins și o strategie de ieșire din impas. Materialul prof. Volcinschi întitulat ” Cum și când se va sfârși criza economică în România” a fost printre cele mai accesate de cititori.În articol autorul propune o viziune pe care mulți experți au negligat-o- folosirea zestrei noastre naturale, geografice în beneficiul românilor. Și în acest sens a fost propus proiectul de transformare a Dunării într-un canal navigabil european, care ar putea aduce beneficii insetimabile statului român. Dunărea, pe de-o parte, coroborată cu elaborarea și folosirea de noi rute maritime pe Marea Neagră ar putea asigura o revigorare în sfera industriei maritime, în domeniul comercial și în economia țării. Cu mult timp înainte Mihail Cogălniceanu exprima opinia utilizării eficiente a Dunării și o considera un adevărat miracol pe care ni l-a dat Dumnezeu. Profesorul Volcinschi afirmă că Dunărea este legată de Main, iar Main-ul de Rin-și că acest lucru crează cel mai mare complex fluvial din lume. Nu negăm faptul că interesul unor transportatori maritimi pentru utilizarea Braţului şi Gurii Sulina se menţine în prezent, în special pentru navele care fac ruta spre şi dinspre Bosfor. Doar că se cere o abordare exhaustivă a noilor oportunități ce ni se deschid. Dunărea are o semnificație geopolitică și nu înzădar astăzi ucrainenii se arată supărați pe statul român, pentru că au pierdut o mare parte din bătăliile care s-au dat în regiunea Mării Negre. Și, aici, este vorba despre platoul continental și zonele economice maritime în care a ieșit învingător statul român( poate compania Sterling International) dar și sistarea canalului Bâstroie. Actualmente, ucrainenii se gândesc într-o reevaluare a canalului Bâstroie și repunerea subiectului pe agenda de lucru. Pentru că transformarea braţului Bâstroe în canal navigabil le-ar aduce ucrainenilor, după calculele
lor, un venit anual de circa 50 milioane dolari, avantaje economice, dar şi sociale, un acces mai
facil al navelor lor comerciale spre porturile dunărene. Și aceasta în speranța pe care o au ucrainenii că navigabilitatea canalului Bâstroe ar produce mutaţii importante în condiţiile de trafic pe segmentul românesc, şi anume: un trafic de nave comerciale maritime diminuat pe ruta Sulina-Tulcea (deşi ruta ocolitoare pe Braţul Chilia este de două ori mai lungă în raport cu traseul Sulina-Ceatal Izmail), şi o diminuare corespunzătoare a operaţiunilor portuare la Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila. Reducerea debitelor pe Braţul Sulina, în favoarea Chiliei, este sigur că va determina o sporire a efortului dragajelor la bară şi pe canal, pentru menţinerea condiţiilor de navigaţie maritimă, cu creşterea costurilor de execuţie a acestor lucrări.
Dacă lucrările de amenajare hidrotehnică de la Gura Bâstroe şi de pe Braţul Chilia, planificate să fie și încheiate la termen, acestea ar fi avut un impact major asupra ambientului Deltei Dunării, în principal în spaţiul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, lucru ce putea antrena efecte negative în economia şi viaţa socială a acestei zone, și ar fi adus, în plus, prejudicii intereselor româneşti în activităţile de transport naval pe Dunărea maritimă. Efectele amenajării pentru navigaţie a celor două braţe asupra ecosistemelor naturale din Delta Dunării sunt de mare amploare şi cu întindere îndepărtată în timp. Construcţia acestui canal Dunăre-Marea Neagră prin braţul Bâstroe afectează
debitul celorlalte braţe ale Dunării, generând efecte ecologice şi economice în lanţ asupra teritoriului României, dar şi al Ucrainei. Transformarea Braţului Chilia, în arteră fluvială pentru nave mari sporește poluarea fonică, prin circulaţia navelor, astfel că, pe o distanţă de 10 km în jurul canalului, nu se mai poate instala nici o colonie de păsări.
Activarea circulaţiei pe canalul Bâstroe ar face să dispară, în unele zone din Deltă, micile canale
de legătură, să scadă nivelul lacurilor, unele zone umede să devină pajişti, influenţând negativ
biofiltrarea. Canalul Bâstroie edificat ar afecta habitatul şi baza trofică a majorităţii speciilor de peşti, periclitând existenţa a 7 specii menţionate în Lista Roşie Europeană şi 16 specii din Lista Roşie Ucraineană, speciile de pe aceste liste, apreciate ca ameninţate, fiind protejate. De asemenea, ar fi afectată dezvoltarea naturală a populaţiei de scrumbie de Dunăre, pentru că îndiguirile vor distruge zonele sale de reproducere şi dezvoltarea puietului de peşte.
Dunărea a devenit un reper de atracție geostrategică. Importanța Dunării este astăzi covârșitoare. Statul care gestionează adecvat Dunărea posedă o oportunitate de control al sistemului căilor de comunicaţii europene. Iată de ce ucrainenii se gândesc să relanseze Canalul Bâstroie. Ucraina este dornică de afirmare regională în zona spaţiului pontic, iar principalul adversar este considerat statul român care prin proiectele sale îi periclitează avântul de emancipare regională.
