Una dintre cele mai frumoase destinații turistice din Transilvania este orașul Gherla. În vechime, era numit Armenopolis. Orașul este considerat drept perla barocă a României.
Povestea orașului Gherla a început în Antichitate, atunci când acolo era un castru roman, ce supraveghea valea Someșului Mic. În Evul Mediu, cancelarul Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, a ridicat un castel, transformat apoi în închisoare, unde a fost închisă, în timpul comunismului, o parte a elitei românești. Însă Gherla a devenit cu adevărat un oraș la finalul secolului al XVII-lea, când armenii, conduși de episcopul Oxendius Verzelescu, s-au stabilit în Transilvania. Ei au primit dreptul să își ridice un oraș. Așa că bogații negustori armeni au angajat un arhitect italian, care a construit orașul după un plan prestabilit, cu străzi paralele, care se întretaie în unghiuri drepte.
Tot armenii au construit și catedrala armeano-catolică, despre care gherlenii spun, cu umor, că ar fi buricul Pământului, pentru că ea a fost, vreme de trei secole, cea mai mare biserică armenească din lume. Într-o capelă laterală se află și un tablou atribuit lui Rubens, pe care armenii l-au primit de la împăratul austriac Francisc I. Turiștii care ajung la Gherla trebuie să viziteze și parcul central, care a fost proiectat de arhitectul ce a realizat și parcul palatului Schonbrunn din Viena. Legenda spune că acest arhitect și-ar fi ucis soția într-o criză de gelozie, de aceea a fost închis la Gherla, unde, pentru a obține o eliberare mai rapidă, a decis să muncească în folosul orașului. Istoria Gherlei înseamnă și o gastronomie aparte. Cel mai important element este reprezentat de ciorba de huruth, o rețetă armenească bazată pe iaurt fermentat cu ierburi aromatice. De asemenea, turiștii trebuie să guste și vinurile din strugurii cultivați pe dealul Vatra Roșie, de la Fizeșu Gherlii. Ei pot să viziteze și monumente baroce, precum Casa cu Atlanți, casa în care a locuit cardinalul Iuliu Hossu ori vechea biserică franciscană din oraș.
Foto: Dor Travel
