Secretul profesional al avocaților este amenințat de rețelele de socializare și alte medii de stocare de date de tip ”nor” (cloud) în corelare cu Codul de Procedură Penală, a fost concluzia unei dezbateri interesante organizate de INPPA și Baroul Cluj cu ocazia Zilei Europeane a Avocaților, sărbătorită începând cu acest an în 10 decembrie. Participanții la dezbatere ar putea sesiza Curtea Constituțională cu privire la articole din Codul de Procedură Penală ce privesc supravegherea avocaților și stocarea de date, potrivit Clujust.ro.Ziua Europeană a Avocaților a fost aleasă de Consiliul Barourilor din Europa (CCBE) data de 10 decembrie deoarece în aceeși zi a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Omului, iar doi ani mai târziu în 1950, Adunarea Generală a ONU a declarat-o Ziua Drepturilor Omului.
CCBE a propus ca temă de discuție ”supravegherea guvernamentală globală și confidențialiatea avocat-client”. De ce această temă? Răspunsul vine de la directorul Centrului Teritorial Cluj al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA), avocat Gidro Stanca: ”Pentru că s-a constatat că secretul profesional al avocatului este amenințat de o posibilă supraveghere oarbă și cu o întindere de nebănuit. Pe vremuri, informația pe care o luai de client sau informațiile pe care le schimba clinetul cu avocatul erau păstrate sub cheie în biroul avocatului. Acum, datorită științei tot mai avansate și a modului în care s-au rostogolit peste noi sistemele de comunicare electronice, aceste schimburi de informații au loc pe această cale și ele se arhivează. N-am găsit în română termen, se arhivează ”în nori”, cum ar veni. Termenul uzitat peste tot este de ”cloud computing”. Aceste date pot să fie clar interceptate peste tot în lume. Din păcate nu numai agențiile de securitate, care ar fi normal să aibă acces la astfel de informații în anumite condiții, ci oricine ajunge să aibă acces. Lumea electronică trebuie să se bucure de aceeași protecție ca și cea a hârtiilor”, a spus Gidro Stanca. Aceasta a exemplificat directivele europene în domeniu:
Directiva 95/46 este textul de referință la nivel european în materia protecției datelor cu caracter personal. Directiva spune că orice persoană trebuie să aibă o cale de atac în Justiție atunci când drepturile garantate prin această directivă, care trebuie să fie implementate prin norme interne, sunt încălcate.
Directiva 2002/58 privind prelucrarea datelor personale și protejarea cofidențialității în sectorul comunicațiilor publice.
Directiva 2006/24, numită ”big -brother”, care a fost invalidată. ”Foarte rar sunt invalidate astfel de directive ale Uniunii Europene. Argumentul a fost că încălca drepturile omului”, a explicat directorul INPPA Cluj.
De asemenea, trebuie ținut cont de dreptul de a fi uitat, conferit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o dispută în care a fost implicat gigantul Google. Acesta a fost obligat printr-o hotărâre a CJUE să șteargă anumite date la cererea unor persoane. Un cetățean spaniol a formulat în 2010 o acțiune în Justiție prin care a solicitat Google Spania și Google să procedeze la eliminarea anumitor linkuri care erau generate în momentul în care se căuta numele său. Linkul ducea la un articol privitor la o licitație publică din 1998 care avea ca obiect un bun imobil deținut de reclamant. Argumentul principal imvocat a fost că respectiva situație fusese clarificată și închisă de mult timp nemaifiind necesar a exista această informație și nemaiavând nicio relevanță în momentul în care se căuta. Autoritatea Spaniolă de Protecție a Datelor i-a dat dreptate și a obligat Google să șteargă acel link. Google a atacat decizia autorității la CJUE. Aceasta a decis că motoarele de căutare trebuie să respecte directiva 95/46.
”Aceasta însemană că motoarele de căutare sunt obligate să elimine anumite pagini de internet rezultate ca urmăre a căutării unor cuvinte cheie. Această hotărâre a creat o serie de probleme practice. Curtea a decis că anumite rezultate pot să fie eliminate, motivul fiind interesul individual cu privire la viața privată a persoanei, care poate să fie superior interesului public. Sigur că interpretarea nu este absolută și în fiecare situație concretă se poate discuta. Căci dacă ar fi o normă absolută s-ar putea goli de conținut toate posibilele căutări prin acest sistem. ”, a explicat Gidro Stanca.
Potrivit CJUE, ”dreptul de a fi uitat intervine doar în măsura în care respectiva informație este inadecvată, irelevantă sau mai puțin relevantă, ori devine excesivă în comparație cu scopul pentru care a fost procesată și în lumina timpului care s-a scurs”.
După decizia CJUE, Google a pus la dispoziția utilizatorilor europeni un formular unde pot solicita eliminarea unor linkuri ce-i privesc.
”CCBE ne spune că dacă legislația națională nu răspunde principiilor proporționalității menționate în hotărârea CJUE să luăm următoarele măsuri: să identifice strategiile care permit o schimbare în legislația națională, să facă publice dosarele în care clienții și avocații sunt vizați negativ prin lipsa aplicării principiului proporționalității, să aducă la cunoștința organelor guvernamentale responsabile de protecția datelor toate situațiile, să facă propuneri de modificare a legislației, să menționeze decizia CJUE unde e cazul și să informeze CCBE de starea în care se află punerea în aplicare a directivei. Baroul Cluj poate sesiza UNBR pentru a contribui la raportul pe țara noastră.”, a spus avocata Gidro Stanca.
