De Av. Melinda Tuțu
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene („MIPE”) a demarat și va demara numeroase controale a proiectelor care se află în derulare în cadrul POR 2014 – 2020 – Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competivității întreprinderilor mici și mijlocii, dedicate zonei de Investiție Teritorială Integrată Delta Dunării.
Adevăratul motivul al demarării acestor controale o reprezintă apariția Instrucțiunii nr. 202/12.05.2023, emisă de Autoritatea De Management Programul Operațional Regional 2014-2020 (AM POR) – autoritate care funcționează în cadrul MIPE.
Această Instrucțiune a fost emisă ca urmare a unei misiuni de audit, efectuată de reprezentanții Comisiei Europene, la începutul anului 2023. Misiunea respectivă a vizat aspecte legate de verificarea contribuției proiectelor finanțate din fonduri europene la dezvoltarea economică a zonei ITI DD și modul de respectare, de către Statul Român, a prevederilor legale europene care reglementează ajutoarele acordate.
Pornind de la dispozițiile art. 14 din Regulamentul UE nr. 651/2014, care prevăd faptul că: „Investiția trebuie menținută în regiunea beneficiară pentru o perioadă de cel puțin cinci ani sau, în cazul IMMurilor, de cel puțin trei ani de la finalizarea investițiilor. Această condiție nu împiedică înlocuirea unei instalații sau a unui echipament care a devenit depășit sau a fost distrus în această perioadă, cu condiția ca activitatea economică să fie menținută în regiunea în cauză pentru perioada minimă relevantă.”,
Prin Instrucțiunea nr. 202/12.05.2023, AM POR impune beneficiarilor o serie de obligații cumulative, noi, pe care aceștia trebuie să le îndeplinească până la finalizarea contractelor de finanțare, pentru ca MIPE să considere îndeplinită obligația menținerii investiției în zona ITI DD – obligație prevăzută, cu titlu general, de art. 14 din Regulamentul UE nr. 651/2014.
Dat fiind faptul că aceste obligații noi au fost introduse de Autoritate într-un moment în care majoritatea societăților beneficiare se află deja în perioada de durabilitate a contractelor de finanțare din zona ITI DD, îndeplinirea lor cumulativă este foarte greu de îndeplinit, dacă nu chiar imposibilă, în anumite situații.
Tot potrivit Instrucțiunii, sancțiunea neîndeplinirii cumulative a acestor obligații conduce la stabilirea unei corecții finaciare egale cu finanțarea nerambursabilă primită. Astfel, în baza acestei Instrucțiuni, MIPE a demarat deja controale asupra Proiectelor finanțate, în zona ITI DD, procedând la aplicarea de corecții financiare de 100%, sub pretextul că nu s-ar fi respectat prevederile art. 14 din Regulamentul UE nr. 651/2014, prin prisma obligațiilor noi impuse de Instrucțiune – conduită pe care o considerăm ca fiind abuzivă.
Un astfel de control a fost demarat inclusiv asupra unei societăți care era ieșită deja din perioada de durabilitate a Proiectului la momentul apariției Instrucțiunii nr. 202/12.05.2023. Cu toate acestea, organul de control a stabilit oricum o corecție de 100 % din valoarea nerambursabilă achitată, considerând în esență că societatea beneficiară nu ar fi menținut investiția în zona ITI DD, respectiv că s-ar fi încălcat prevederile art. 14 din Regulament. În acest context, MIPE a impus practic restituirea integrală a finanțării de care a beneficiat societatea, prin emiterea unui Proces Verbal de constatare a neregulilor.
Cabinet de Avocat Melinda Tuțu a contestat Procesul Verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare în fața Curții de Apel competente, prin care MIPE a aplicat corecția de 100% asupra contractului de finanțare, invocând atât aspecte de ordin formal/procedural ale actului de control, cât și aspecte privind interpretarea obligațiilor asumate de beneficiar în cadrul acestui proiect, raportat la modalitatea corectă de interpretare a obligației de a „menține investiția în regiunea beneficiară”.
Curtea de Apel, analizând argumentele noastre, a dispus la data de 21.02.2024: „Admite acţiunea formulată de reclamanta (….) în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Direcţia Generală Programul Operaţional Regional – Serviciul constatare nereguli şi antifraudă, Anulează decizia nr. (…) şi procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. (…) emise de pârât. Obligă pe pârât la plata în favoarea reclamantei a sumei de (….) cheltuieli de judecată parţiale. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus la Curtea de Apel (…)”.
Pentru a dispune astfel, Curtea a analizat pe de-o parte, prevederile Regulamentului UE nr. 651/2014, dar și prevederile OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, concluzionând că:
„(…) chiar dacă normele juridice cuprinse în Regulamentul U.E. nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat Text cu relevanță pentru SEE sunt general obligatorii şi direct aplicabile în toate statele membre, acestea nu înlătură aplicabilitatea normelor naţionale care reglementează procedura de efectuare a controlului în materie de fonduri europene de vreme ce, cele două categorii de norme juridice nu au acelaşi domeniu de aplicare ci au un domeniu de aplicare distinct.”
Mai exact, Curtea a subliniat obligația MIPE de a respecta, întru totul, cu prioritate, prevederile OUG 66/2011, atât în ceea ce privește modalitatea de efectuare a controalelor asupra Proiectelor finanțate, cât și în ceea ce privește modalitatea de aplicare a unei eventuale sancțiuni constând în corecția financiară. Or, în speța de față, instanța a constatat faptul că MIPE nu respectase dispozițiile legale imperative ale OUG 66/2011, în ceea ce privește modalitatea de stabilire a corecției financiare aplicate clientului nostru, respectiv în ceea ce privește modalitatea în care a fost emis Procesul Verbal.
Totodată, hotărârea pronunțată de Curte conferă lămuriri exprese inclusiv în privința sancțiunii ce trebuie aplicată proceselor verbale de constatare a acestor nereguli, emise de MIPE:
„Cu privire la această problemă de drept, instanţa constată că în lipsa unei dispoziţii legale exprese, sancţiunea care se aplică în materia contenciosului administrativ, ori de câte ori este încălcată o normă juridică, este aceea a nulităţii, o astfel de nulitate fiind însă condiţionată de vătămare.
În speţă, instanţa reţine că vătămarea reclamantei prin emiterea procesului verbal contestatare şi a deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative este dovedită, aceasta constând în consecinţa prejudiciabilă a restituirii integrale a finanţării de care a beneficiat reclamanta, după finalizarea perioadei de monitorizare.”
Deși, de la caz la caz, situația faptică a beneficiarilor poate ușor să difere, raportat pe de-o parte la nivelul în care beneficiarul și-a îndeplinit obligațiile asumate, iar, pe de altă parte, raportat la relația acestuia cu reprezentanții MIPE, respectiv la momentul la care aceștia procedează la efectuarea controalelor, considerăm că Hotărârea Curții de Apel tranșează și lămurește o serie de aspecte juridice esențiale, general comune, tuturor beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri europene, în regiunea ITI DD.
Această Hotărâre reprezintă un prim pas spre reechilibrarea raporturilor dintre MIPE și beneficiarii contractelor de finanțare din zona ITI DD, în contextul turbulențelor create de apariția Instrucțiunii nr. 202/12.05.2023, venind astfel inclusiv în sprijinul beneficiarilor care fie au încă contracte de finanțare în derulare, în zona ITI DD, fie au fost deja sau urmează să fie sancționați de MIPE.
