Decizie importantă la summit-ul de la Bruxelles. După ore de dezbateri, liderii europeni au ajuns la un consens pentru salvarea Greciei de la faliment şi ajutor pentru Irlanda şi Portugalia. Grecia va primi un nou împrumut de 158 de miliarde de euro, cu o dobândă mai mică, pe termen mai lung. Planul de salvare vine în contextul celei mai mari crize din zona euro şi a unor profeţii extrem de sumbre în legătură cu viitorul european.Liderii europeni au ajuns la un consens în privinţa planului de salvare. Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) le va oferi Greciei, Irlandei şi Portugaliei credite cu dobânzi de 3,5%, pe un termen mai îndelungat. Planul de salvare vine în contextul celei mai mari crize din zona euro şi a unor profeţii extrem de sumbre în legătură cu viitorul european.
„Ajutând Grecia eliminăm riscul răspândirii crizei şi în alte ţări”, a declarat Nicolas Sarkozy. „Vorbim despre capacitatea Greciei de a-şi plăti datoriile către băncile publice şi private. Ieri seară, am luat legătura cu băncile private, iar discuţiile au continuat până în această după amiază. Trebuie să cădem de acord asupra aspectelor tehnice, dar şi asupra deciziilor politice”, a mai spus preşedintele Franţei. „Nu a durat atât de mult. Am făcut-o într-un timp rezonabil”, a adăugat acesta.
Împrumutul acordat este de 158 de miliarde de euro, pe 15 de ani. Datoriile totale ale Greciei se apropie de 500 de miliarde de dolari.
„Condiţiie impuse Greciei pentru ieşirea din criză pot fi extinse şi pentru celelalte două ţări, Portugalia şi Irlanda. Am observat o determinare a statele europene de a sprijini cele 3 state din program şi de a le ajuta să iasă din criză. Un lucru important din punct de vedere al FMI este faptul că statele UE au decis să facă instrumentele de finanţare mai flexibile, astfel încât ţările cu probleme să aibă acces cât mai reede la piaţă. FMI vrea sa fie partener activ pentru salvarea Greciei, însă nu s-a hotărât cu ce suma va participa”, a declarat Christine Lagarde, directorul FMI.
Reacţia pieţelelor financiare după planul de salvare UE: euro creşte, bursele deschid pe plus
„Nu este vorba de salvarea Greciei, ci de a Europei”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care explică felul în care această decizie afectează România. „Ne afectează acestă decizie. Nu va fi vorba de vreo încetare de plăti pentru Grecia, dar presiunea pe Grecia pentru ajustări bugetare va fi foarte puternică. Aceasta decizie europeană va inspira şi America, pentru că America este un uriaş care a intrat în capcanele în care a intrat şi Grecia”.
„Nu ştiu dacă în Grecia va fi linişte, presiunea pe Grecia pentru măsuri de austeritate va fi foarte puternică, va fi o presiune psihologică foarte importantă. Grecii s-au obiţnuit să trăiască forte bine pe datorii, vor trebui să strângă cureaua chiar dacă nu sunt obişnuiţi cu asta”, a adăugat consilierul BNR.
Grecia a primit primul său pachet de salvare în mai anul trecut, însă criza datoriilor subminează în continuare încrederea pieţelor globale în ea, unii analişti sugerând chiar că ameninţă viitorul euro. Politicienii şi investitorii cer o acţiune decisivă, pentru a ajuta la depăşirea aceastei situaţii.
Financial Times: România, model pentru Grecia. Un medicament amar, dar funcţionează
„Nimeni nu ar trebui să îşi facă iluzii; situaţia este foarte gravă”, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. „Necesită un răspuns. Altfel, consecinţele negative vor fi resimţite în toate colţurile Europei şi dincolo de ea”, a adăugat el.
Guvernatorul Băncii Angliei, Sir Mervyn King, a declarat că actuala criză din Zona euro reprezintă cel mai grav şi imediat risc pentru sistemul financiar britanic.
Şi preşedintele american Barack Obama s-a implicat în acest dosar, sunând-o marţi seară pe Merkel, pentru a sublinia importanţa rezolvării acestei probleme pentru refacerea economică globală.
Isărescu: Canalul psihologic e cel mai periculos la contagiunea crizei din Grecia. BNR e pregătită
Banca Naţională a României (BNR) s-a pregătit prin mai multe măsuri pentru o contagiune a crizei din Grecia, care ar putea avea loc mai ales pe canalul psihologic, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un interviu, acordat la Bucureşti, agenţiei de presă chineze Xinhua.
