Categorie: Special

Pagina de istorie de astăzi aminteşte de un discurs al Regelui Ferdinand I rămas în istorie pentru că promitea ostaşilor pământ, la întoarcerea de pe câmpul de luptă. În discursul de la Răcăciuni, Ferdinand mai promitea şi mai multe drepturi cetăţeneşti, cum ar fi cel de a vota.

În ciuda relaţiilor diplomatice încordate dintre Polonia şi Israel, pe tema Holocaustului, istoria are exemple că realitatea nu este niciodată doar albă sau doar neagră. Documentele şi martorii vorbesc deopotrivă despre polonezi antisemiţi care au colaborat cu naziştii, dar şi despre polonezi eroi, care au salvat atâţia evrei câţi au putut. Unii au plătit cu viaţa curajul de a se opune naziştilor. O poveste despre polonezii care au avut curajul să salveze evrei aflaţi din Pagina de Istorie.

Pagina de istorie de astăzi aduce aminte de un episod mai puţin cunoscut din istoria militară a românilor: momentul în care o legiune de soldaţi români ardeleni, aflaţi sub comanda căpitanului Silviu Alexandru au protejat Comitetul Naţional Cehoslovac, în 1918. Praga a fost ocupată atunci de români timp de 20 de zile.

În data de 19 martie 1889, Parlamentul din Bucureşti îl proclama drept Principe Moştenitor al României pe principele Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Nepotul de frate al Regelui Carol I al României îşi asuma astfel oficial calitatea de moştenitor al Coroanei de Oţel. Peste câteva decenii, Ferdinand I avea să devină Regele Marii Uniri. Citiţi mai jos conintul rubricii Pagina de istorie, a RFI România.

În plin scandal diplomatic între Marea Britanie şi Rusia, cu privire la otrăvirea lui Serghei Skripal, Pagina de istorie de astăzi ne aduce aminte şi de alte cazuri faimoase în care personaje incomode unor regimuri au murit otrăvite. În 2006, fostul ofiţer de securitate rus Alexander Litvinenko a murit otrăvit, tot la Londra. Însă a existat şi un alt caz de nototietate, la finalul anilor ’70, în care un scriitor şi jurnalist bulgar a fost omorât cu ajutorul unei umbrele. Aflaţi povestea lui Gheorghi Markov, din Pagina de istorie de astăzi.

În data de 14 martie 1881, România devenea regat. Cele două Camere ale Parlamentului au luat decizia de a proclama regatul, după victoria obţinută în Războiul de Independenţă. Încoronarea primului Rege al României, Carol I, a fost amânată pentru 10 Mai, pentru a coincide cu aniversarea fondării Dinastiei Române, în 1866, şi a proclamării independenţei, în 1877.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, şi-a reafirmat recent preocuparea pentru infrastructura sportivă a oraşului, dezvoltarea acesteia şi oferirea posibilităţii unui acces cât mai larg al clujenilor la ea. Ideea în sine este mai mult decât binevenită, însă în acest context trebuie avute în vedere două aspecte:

Ziua Internaţională a Femeii are, şi ea, o istorie a ei, care a început în 1909. Însă nu în data de 8 martie, ci în 28 februarie, când, în Statele Unite ale Americii, a fost serbată pentru prima dată Ziua Naţională a Femeii, în onoarea grevei muncitoarelor din New York, care protestaseră, cu un an înainte, împotriva condiţiilor de muncă. Însă actuala Zi Internaţională a Femeii are şi o altă sorginte: cea sovietică. Aflaţi această istorie din Pagina de istorie a RFI.