Autor: Claudiu Padurean

Artiștii plastici din Cluj au ajuns să se bucure de o cotă aparte pe piața mondială. După ce tablouri semnate de Nicolae Maniu sau de Adrian Ghenie au ajuns să fie vândute cu sute de mii de euro bucata în cadrul unor licitații organizate de galeriile de artă din Londra New York sau Paris, atenția colecționarilor din întreaga lume s-a îndreptat spre Cluj, care a fost inclus și de publicația americană Huffington Post în lista primelor 10 orașe din lume în care este creată arta viitorului.

În toată isteria antisemită declanșată de adoptarea legii care interzice propaganda legionară, sunt foarte numeroase vocile care încearcă să îi pună la zid pe evrei, la pachet cu Institutul Elie Wiesel. Din nou, ei sunt considerați drept vinovații de serviciu pentru toate relele, de la instaurarea comunismului până la încălzirea globală. Însă foarte puțini vorbesc despre atașamentul extraordinar al evreilor exilați peste Ocean, după Cel de-al Doilea Război Mondial față de țara în care se născuseră mulți dintre ei, România. Această țară este cântată într-una dintre cele mai frumoase melodii, ”Rumania, Rumania”, înregistrată de marele muzician Aaron Lebedeff, în anul 1947. Cântecul a făcut carieră și a fost preluat, între alții, și de Barry Sisters. Melodia era cântată la mai toate petrecerile evreilor din New York și nu numai. Iar această melodie, scrisă în idiș presărat cu numeroase cuvinte românești, prezintă România aproape ca un tărâm al făgăduinței. Cel care a semnalat acest cântec a fost jurnalistul Sabin Gherman, de la Look TV, căruia îi mulțumesc pentru acest lucru. Atenție, Cântecul a fost înregistrat la doar trei ani după ce încetaseră cumplitele persecuții la care românii îi supuseseră pe evrei în odioasele lagăre de concentrare din Transnistria. Cel care a pus capăt Holocaustului din România a fost Majestatea Sa Regele Mihai I, prin actul de la 23 august 1944. Citiți mai jos povestea lui Aaron Lebedeff, cel care a înregistrat prima dată această melodie.