De ce machiajul a fost folosit rar în Anglia Victoriană

Machiajul femeilor în epoca victoriană era un paradox. Era considerat nepotrivit ca o doamnă să se machieze – totuși, femeile găseau modalități discrete și ascunse ca să-l poarte. Machiajul părea să fie inexistent, dar femeile au avut la dispoziție o mulțime de rețete de casă și produse cosmetice cumpărate din magazin. Epoca victoriană (1837–1901) a fost o perioadă de mari schimbări, progres și reforme în Marea Britanie. Marcată de creșterea industrială, descoperiri științifice și îmbunătățiri sociale, aceasta a pus accent și pe morala strictă și conduita corectă, caracteristici care au…

Read More

Lagărele de concentrare ale britanicilor de la începutul secolului XX

În timpul războiului anglo-bur (1899–1902), britanicii au închis în lagăre de concentrare femei, copii și bărbați buri inapți pentru serviciul militar. Inițial create pentru familiile burghezilor predați, aceste lagăre au găzduit familiile soldaților capturați. Condițiile dure de detenție au dus la moartea a peste 26.000 de oameni – în principal femei și copii – în ciuda eforturilor umanitaristei engleze Emily Hobhouse de a le face cunoscută suferința. Burii erau coloniștii afrikaneri (grup etnic sud-african de origine olandeză, franceză, germană și scandinavă, care vorbea limba afrikaans, derivată din olandeza secolului XVII-lea.)…

Read More

În 1987, revolta de la Brașov a fost prima de acest fel împotriva regimului Ceaușescu

Rebeliunea de la Brașov a fost o revoltă împotriva politicilor economice impuse de Nicolae Ceaușescu în România comunistă, care a erupt în ziua alegerilor locale din 1987. Începând cu sfârșitul anului 1986, problemele tot mai mari cu care se confruntau muncitorii din România au stârnit proteste împotriva politicilor economice dure ale lui Nicolae Ceaușescu. Revoltele din Cluj-Napoca și Iași au dus la o grevă majoră la Brașov în 1987, marcând începutul mișcării care a culminat cu Revoluția Română din 1989. Deși România a fost ultima țară comunistă a Pactului de…

Read More

Cât de diversificată era mâncarea în Roma Antică

Bucătăria romană antică a evoluat în timp, ea a fost influențată de schimbările politice și de contactul cu alte culturi prin comerț și expansiune. La început, clasele sociale mâncau similar, dar pe măsură ce imperiul s-a mărit, au crescut și diferențele alimentare dintre bogați și cei săraci. Majoritatea alimentelor organice se descompun, dar unele dovezi au dezvăluit dieta romană antică. În Tarragona, Spania, s-au găsit fitoliți; în Colchester, au supraviețuit smochine importate carbonizate în incendiului lui Boudica. La Herculaneum au fost conservate de Vezuviu: năut, fructe, oase de pește și…

Read More

Zidirea de viu a fost o formă specială de execuție folosită până în secolul trecut

Zidirea de viu este actul de a încarcerare a cuiva într-un spațiu închis, fără ieșiri, adesea până la moarte. Folosită istoric ca execuție sau pedeapsă, victimele mureau de obicei din cauza foametei sau a deshidratării, mai degrabă decât prin asfixiere. În unele cazuri, persoanele zidite erau hrănite și ținute în viață pentru perioade lungi de timp, iar câțiva, precum anahoreții religioși, alegeau zidirea voluntară. O legenda finlandeză povestește despre o fecioară închisă pe nedrept în Castelul Olavinlinna pentru trădare; mai târziu, unde a murit, a crescut un scoruș, florile sale…

Read More

Cât de independente erau femeile în Sparta

Femeile spartane erau cunoscute în Grecia antică pentru libertățile lor neobișnuite în comparație cu alte femei din Grecia. Cei din afară le considerau adesea promiscue și dominante, dar puteau deține legal proprietăți și erau mai bine educate decât atenienele. Sursele care au supraviețuit sunt limitate, părtinitoare și, așa cum a remarcat Anton Powell, profund problematice. Sparta este unul dintre puținele state grecești, alături de Atena și Gortyn, unde există dovezi detaliate despre femei. Majoritatea surselor provin din perioada clasică, dar reflectă obiceiuri anterioare. Principalele relatări au fost scrise doar de…

Read More

De ce i-au masacrat ortodocșii pe catolici la Constantinopol

Masacrul Latinilor din aprilie 1182 a fost uciderea a mii de catolici italieni în Constantinopol de către populația ortodoxă a orașului. De la sfârșitul secolului al XI-lea, negustorii italieni – mai întâi venețienii, apoi genovezii și pisanii – au dobândit privilegii comerciale majore în Bizanț, Veneția dominând în cele din urmă comerțul maritim al imperiului. Împăratul Manuel I Comnen a înfrânat puterea venețiană favorizând orașele italiene rivale – Pisa, Genova și Amalfi – permițându-le fiecăruia să își stabilească sedii în apropierea Cornului de Aur din Constantinopol. Dominația negustorilor italieni i-a…

Read More

Cum a gestionat Franța războiul de nouă ani din secolul XVI

Războiul de Nouă Ani (1688–1697) a fost un conflict major între Franța și Marea Alianță, condusă de William de Orania. Declanșat de politicile expansioniste ale lui Ludovic al XIV-lea după Tratatul de la Nijmegen (1678) și Războiul Reuniunii (1683–1684), Războiul de Nouă Ani s-a răspândit în Europa, Irlanda și America de Nord. Temerile de agresiune franceză și politicile antiprotestante au determinat puterile europene să se unească împotriva Franței. După războiul franco-olandez, Ludovic al XIV-lea a trecut de la cuceriri deschise la securizarea granițelor Franței. Ghidat de consilieri precum Louvois, Colbert…

Read More

Fenomenul Oklo explică fisiunea nucleară naturală

Un reactor nuclear cu fisiune naturală este un zăcământ de uraniu în care au loc reacții în lanț fără intervenție umană, moderate de apele subterane. Prezise în 1956 de Paul Kuroda, existența lor a fost confirmată în 1972 la Oklo, Gabon, când cercetătorii francezi au descoperit epuizări neobișnuite de uraniu-235 în probele de minereu. În mai 1972, oamenii de știință de la Comisia Franceză pentru Energii Alternative și Energie Atomică au descoperit că uraniul din mina Oklo conținea doar 0,60% uraniu-235 în loc de 0,72%, cât era obișnuit. Această pierdere…

Read More

Ce schimbări a adus Anul fără vară din 1815

În 1816, În „Anul fără vară”, temperaturile globale au scăzut cu aproximativ 0,4–0,7 °C, provocând cea mai rece vară înregistrată vreodată în Europa (1766–2000). Acest eveniment a dus la eșecuri pe scară largă ale recoltelor și la penurii de alimente în toată emisfera nordică. Anul fără vară (1816) a fost cauzat în principal de erupția masivă a Muntelui Tambora din 1815 (VEI-7), care a eliberat cantități uriașe de cenușă în atmosferă, blocând lumina soarelui și răcind Pământul cu aproximativ 1 grade C. Alte erupții din 1808–1814 au contribuit și ele…

Read More