El a adăugat că decizia Bucureştiului de a se alătura acestei iniţiative se bazează pe o ameninţare crescută de atac cu rachetă asupra Europei de Sud-Est. „Decizia noastră de a fi parte a acestei iniţiative este bazată pe evaluarea unei ameninţări crescute a unui atac cu rachetă îndreptat asupra Europei de Sud-Est din partea unor actori internaţionali imprevizibili”, a menţionat Aurescu.
„Credem de asemenea că sistemul de apărare antirachetă ar trebui să devină în curând un nou obiectiv asumat la nivelul NATO, cu scopul de a proteja întregul teritoriu şi toată populaţia Alianţei”, a adăugat el.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la începutul lunii februarie, că pe teritoriul României vor fi amplasaţi interceptori tereştri, ca parte componentă a sistemului antirachetă american şi că, potrivit calendarului convenit cu partea americană, sistemul va fi operaţional pe teritoriul ţării noastre începând cu anul 2015.
O rundă de consultări tehnice româno-americane pe tema participării României la Abordarea Adaptivă în Etape a sistemului de apărare antirachetă în Europa (Phased Adaptive Approach) a avut loc la Bucureşti, la 11 mai. La acea dată, secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a declarat pentru Mediafax, că negocierile propriu-zise pe tema scutului antirachetă vor începe în circa o lună, discuţiile fiind unele prealabile în care s-a menţionat inclusiv un sistem antirachetă al NATO bazat pe elementele din România.
