23 august 1944 reprezintă un moment de cotitură din istoria României. Tânărul și viteazul Rege Mihai I al României l-a demis și arestat pe dictatorul fascist Ion Antonescu. România a ieșit, astfel, din războiul contra Națiunilor Unite și a început lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, care a revenit României la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial. Comuniștii au încercat să confiște semnificația acestei zile, însă adevărul istoric este clar: a existat un singur actor principal al actului de la 23 august 1944: Regele Mihai I al României.
Ion Antonescu a fost conducătorul fascist al României. Numit prim-ministru în 4 septembrie 1940 de către Regele Carol al II-lea, Ion Antonescu a trădat jurământul de credință pe care îl depusese cu două zile înainte față de Regele său și l-a obligat pe acesta să își părăsească tronul în 6 septembrie 1940 și să plece în exil. Primul act important pe care l-a decis Ion Antonescu a fost cedarea necondiționată a Cadrilaterului în favoarea Bulgariei.
De asemenea, în septembrie 1940, Ion Antonescu și-a încălcat cuvântul față de liderii partidelor democratice, Iuliu Maniu, președintele PNȚ, și Constantin I. Brătianu, președintele PNL. În loc să restaureze un regim democratic în România, el i-a adus la putere pe reprezentanții Mișcării Legionare, o formațiune extremistă, care își asumase asasinatul ca mijloc de luptă politică. Legionarii aveau la activ deja asasinarea a doi prim-miniștri ai României: I. Gh. Duca și Armand Călinescu.
Imediat după ce Ion Antonescu le-a oferit puterea, legionarii au comis și alte asasinate. Așa au pierit savanții Nicolae Iorga și Virgil Madgearu. De asemenea, au organizat pogromuri împotriva evreilor. După doar câteva luni, legionarii s-au revoltat împotriva lui Ion Antonescu, iar acesta a zdrobit în sânge Mișcarea Legionară.
La mai puțin de un an de la instaurarea dictaturii sale personale, Ion Antonescu a decis intrarea României în Cel de-al Doilea Război Mondial, fără măcar să îl înștiințeze pe Regele Mihai I. Acesta a aflat de la BBC despre intrarea României în război. Oficial, Ion Antonescu afirma că luptă pentru dezrobirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, însă a dus armata română cu mult dincolo de Nistru. Fără să se consulte cu nimeni, a decis instalarea unui regim de ocupație românească în Transnistria. Sub comanda sa, armata română s-a acoperit de rușine prin acte precum masacrul de la Odesa. Tot el a deportat zeci de mii de cetățeni români în lagărele morții din Transnistria.
Armata română intrase în război împotriva URSS fără vreun tratat de alianță sau măcar o convenție militară cu Germania, țara care patronase, alături de Rusia Sovietică, dezmembrarea României din anul 1940. Ion Antonescu a condus armata română spre cel mai mare dezastru militar din istoria sa, cel de la Stalingrad. Tot el, nesilit de nimeni, după atacul de la Pearl Harbour, a declarat război Statelor Unite ale Americii.
În primăvara anului 1944, armata sovietică intrase pe teritoriul României. Se afla sub ocupație sovietică treimea de nord a Moldovei. În aceste condiții, în data de 23 august 1944, Regele Mihai I i-a cerut lui Ion Antonescu să oprească războiul contra Națiunilor Unite, însă acesta a refuzat, deși, inclusiv din punct de vedere militar, Regele Mihai I era superiorul lui Ion Antonescu.
În aceste condiții, Regele Mihai I i-a ordonat colonelului Emilian Ionescu să îl aresteze pe Ion Antonescu. Acesta a fost închis, inițial, în seiful Palatului Regal, apoi într-o casă conspirativă din București. A fost format un nou Guvern, sub conducerea generalului Constantin Sănătescu. Germania nazistă a atacat România, cu speranța că va reuși să îl readucă la putere pe dictatorul fascist. Însă armata română, fidelă Regelui Mihai I, a respins toate atacurile germane, apoi a trecut la ofensivă. Militarii români și-au eliberat țara, inclusiv Transilvania de Nord, apoi au participat la eliberarea Ungariei, a Slovaciei și a Austriei.
Actul Regelui Mihai I al României din 23 august 1944 a dus, în final, la retrocedarea Transilvaniei de Nord, ocupată de Ungaria din 1940. De asemenea, a scurtat Cel de-al Doilea Război Mondial cu șase luni și a salvat un milion de vieți omenești. Pentru o perioadă scurtă, în România a fost restaurat un regim democratic, însă acesta a avut o viață scurtă, după ce Aliații occidentali au abandonat România Uniunii Sovietice, care, în 1947, a instaurat o dictatură teribilă, după alungarea în exil a Regelui Mihai I.
Relicvele Sfântului Francisc de Assisi ajung pentru prima dată la Cluj-Napoca
