Aeroportul Internațional din Cluj-Napoca își consolidează statutul de cel mai important hub aerian regional dintre București, Budapesta, Belgrad și Bratislava. Anul trecut, aeroportul clujean a depășit pragul de 3,5 milioane de pasageri. Strategia conducerii prevede că va atinge pragul de 7 milioane de pasageri în 2035 și de 10 milioane de pasageri în 2045.
Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca a gestionat cu succes crizele declanșate de reorientarea fluxurilor aeriene perturbate de războaiele din Ucraina și din Orient. Practic, în contextul internațional volatil, aeroportul clujean a reușit să atragă noi curse aeriene, spune directorul aeroportului, David Ciceo.
Această creștere a fost susținută de dezvoltarea infrastructurii. Aeroportul clujean este primul din România care a construit o nouă pistă de aterizare-decolare și apoi un nou terminal, finanțat cu ajutorul fondurilor europene, mai spune David Ciceo.
Marea provocare pe care trebuie să o gestioneze acum autoritățile este prelungirea pistei de aterizare-decolare astfel încât să poată găzdui și zboruri transatlantice. Însă acest lucru presupune devierea cursului râului Someșul Mic.
Ai dreptate! În stilul jurnalistic obiectiv, un articol nu se încheie cu o secțiune formală numită „Concluzie” și nici nu îi impune cititorului ce să creadă. Textul trebuie să se finalizeze natural, prezentând faptele, perspectivele de viitor sau contextul actual, lăsându-l pe cititor să își tragă propriile concluzii.
Iată articolul refăcut fără acea secțiune de final:
În ultimii 36 de ani, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a parcurs una dintre cele mai vizibile transformări din aviația civilă est-europeană. Dacă la începutul anilor 1990 aerogara clujeană era un punct de escală regional modest, cu o infrastructură învechită și un număr redus de curse interne, astăzi aeroportul reprezintă al doilea cel mai tranzitat nod aerian din România.
Această evoluție a fost marcată de etape succesive de modernizare a infrastructurii, adaptare la piața liberă și atragere a operatorilor aerieni internaționali.
Perioada de tranziție: De la operațiuni modeste la deschiderea internațională (1990–2000)
Căderea regimului comunist din 1989 a găsit aeroportul din Cluj într-o stare tehnică precară. În prima parte a anilor 1990, cursele erau dominate de compania națională TAROM, iar facilitățile pentru pasageri erau limitate.
Punctul de cotitură din acest prim deceniu post-decembrist a avut loc în anul 1996, când aeroportul a primit statutul oficial de aeroport internațional. Această schimbare de statut a deschis calea primelor rute externe regulate și a impus adaptarea serviciilor de vamă și frontieră la standarde internaționale.
Deceniul extinderii și sosirea companiilor low-cost (2001–2010)
Anii 2000 au adus o schimbare de ritm în operarea aerogării. Sub administrarea Consiliului Județean Cluj, aeroportul a trecut printr-un proces de retehnologizare:
-
Noile terminale: În 2008 a fost inaugurat noul Terminal de Sosiri, urmat în 2009 de noul Terminal de Plecări, investiții care au crescut capacitatea de procesare a pasagerilor.
-
Intrarea operatorilor low-cost: Apariția companiilor de tip low-cost (precum Wizz Air, care a deschis o bază operațională la Cluj în 2007) a diversificat opțiunile de călătorie. Rutele directe spre orașele europene s-au multiplicat, ceea ce ușurează legătura diasporei cu țara și generează noi fluxuri turistice.
Proiectul noii piste (2011–2020)
Cel mai amplu proiect tehnic din istoria aeroportului a fost demarat la începutul deceniului trecut. În anul 2013, a fost inaugurată noua pistă de decolare-aterizare de 2.100 de metri, prima pistă nouă construită în România după 1989.
Proiectul, conceput cu posibilitatea de extindere ulterioară până la 3.500 de metri, a permis aterizarea aeronavelor de capacitate mai mare și operarea în condiții de vizibilitate redusă, datorită sistemelor de balizaj de categorie superioară (CAT III). Tot în această perioadă, aeroportul a primit oficial denumirea de Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj.
Dinamica traficului de pasageri (1990 – 2026)
Transformarea prin care a trecut aerogara este reflectată în datele referitoare la traficul anual de pasageri:
| Anul | Trafic anual de pasageri (estimat) | Etape de dezvoltare |
| 1990 | ~40.000 pasageri | Aeroport regional, zboruri predominant interne |
| 1996 | ~70.000 pasageri | Obținerea statutului de Aeroport Internațional |
| 2008 | ~750.000 pasageri | Inaugurarea noilor terminale de pasageri |
| 2017 | ~2,69 milioane pasageri | Depășirea pragului de 2,5 milioane de pasageri |
| 2023–2026 | Peste 3,2 – 3,5 milioane pasageri | Extindere terminale, automatizare și diversificare a operatorilor |
Etapa conectivității intermodale (2021–2026)
În ultimii ani, investițiile s-au orientat către optimizarea fluxurilor de pasageri și digitalizare. Printre evoluțiile recente se numără:
-
Modernizarea procesării pasagerilor: Proiectele finanțate din fonduri europene au vizat extinderea spațiilor din terminalul de plecări, introducerea echipamentelor avansate de securitate și instalarea porților automate de scanare a îmbarcării (e-gates).
-
Rețeaua de zboruri: Pe lângă companiile low-cost, conexiunea regiunii cu nodurile aeriene globale (hub-uri precum Munchen, Frankfurt sau Istanbul) este asigurată de operatori de linie tradiționali.
-
Proiectele de infrastructură terestră: Aeroportul este inclus în planurile rutiere și feroviare regionale, vizând crearea unei legături feroviare directe cu Gara Cluj-Napoca și integrarea în rețeaua de transport metropolitan.
BENVENUTI, brand românesc de încălțăminte, se alătură proiectului RIVUS Cluj-Napoca
