Consiliul Județean Cluj a adoptat o hotărârea referitoare la aprobarea acordului de parteneriat dintre Asociația Transilvania pentru Promovarea Bolnavilor Psihici și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, în vederea realizării proiectului „Mobilitate si Sprijin – Servicii integrate la domiciliu pentru persoane cu dizabilități”.
De asemenea, cu acest prilej a fost aprobat și bugetul total al proiectului, în valoare de 3.860.642,42 lei, din care contribuția proprie este de 47.516,555 lei, adică 2% din valoarea totală. Proiectul urmează să fie depus spre finanțare europeană în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Am convocat ședința extraordinară pentru că am ținut neapărat să promovăm acest proiect social ce își propune să aducă un plus de bunăstare persoanelor cu dizabilități. Asta, în contextul în care pentru a obține banii europeni termenul limită de depunere este mâine, vineri, 26 iunie. Susținem cu toată convingerea modernizarea sistemelor de protecție socială și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru aceste persoane defavorizate, indiferent că sunt copii sau adulți”.
Proiectul prevede înființarea a două echipe mobile, dotate cu autoturisme și echipamente fizio-medicale, care vor oferi servicii integrate pentru persoanele adulte cu dizabilități din județul Cluj, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.
Aceste echipe vor realiza identificarea și evaluarea beneficiarilor, vor asigura sprijin multidisciplinar (psihologic, social, medical și vocațional), suport pentru activitățile zilnice și intervenții de recuperare direct la domiciliul persoanelor care au nevoie de aceste servicii.
În ultimele trei decenii și jumătate, județul Cluj a trecut printr-o transformare structurală profundă. Dincolo de explozia economică și de statutul de hub tehnologic, dinamica socială a județului ascunde o realitate demografică complexă: o creștere constantă și semnificativă a numărului de persoane cu dizabilități înregistrate oficial. Această evoluție reflectă nu doar îmbătrânirea populației, ci și schimbări majore în legislație, diagnosticare și percepție socială.
Dacă la începutul anilor ’90 baza de date a sistemului de asistență socială din Cluj includea un număr restrâns de persoane — în special cazuri severe sau instituționalizate moștenite din perioada comunistă —, în anul 2026, statisticile Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Cluj arată o realitate complet diferită, caracterizată prin diversificare și descentralizare.
Cele trei mari etape ale tranziției sociale (1991–2026)
Evoluția din ultimii 35 de ani poate fi împărțită în trei perioade distincte, fiecare marcată de un context legislativ și social specific:
-
Deceniul post-decembrist (1991–2000): Vizibilitatea timpurie. Această etapă a fost caracterizată de reformarea vechilor structuri și apariția primelor legi moderne referitoare la protecția persoanelor cu handicap. Numărul înregistrărilor a crescut treptat, pe măsură ce sistemul de evaluare a început să funcționeze la nivel județean.
-
Perioada de pre-aderare și integrare UE (2001–2015): Alinierea la standarde. Adoptarea Legii nr. 448/2006 a redefinit complet gradele de handicap și drepturile aferente. Introducerea de noi criterii medicale și psihosociale a dus la recunoașterea unor afecțiuni care anterior nu erau încadrate în grad de dizabilitate.
-
Deceniul maturizării sistemului (2016–2026): Îmbătrânirea și digitalizarea. În această ultimă etapă, creșterea speranței de viață în județ, dublată de o mai bună diagnosticare a afecțiunilor neurodegenerative și oncologice la vârstnici, a generat cifre record în statisticile oficiale.
Evoluția numerică pe decenii
Pentru a înțelege amploarea acestui fenomen, tabelul de mai jos prezintă o sinteză a numărului total de persoane cu dizabilități (adulți și copii) aflate în evidențele oficiale din județul Cluj în ultimele trei decenii și jumătate:
| Anul de referință | Număr estimat/înregistrat de persoane cu dizabilități | Procent din populația județului |
| 1991 | aprox. 6.500 | ~ 0,9% |
| 2001 | aprox. 14.200 | ~ 2,0% |
| 2011 | 22.840 | ~ 3,3% |
| 2021 | 28.560 | ~ 3,9% |
| 2026 (Prezent) | 31.250 | ~ 4,3% |
Notă: Creșterea procentuală este influențată și de faptul că, în timp ce numărul persoanelor cu dizabilități a crescut, populația generală stabilă a județului a cunoscut o ușoară îmbătrânire structurală.
Structura actuală: Gradul de afectare și tipologia dizabilităților
O analiză detaliată a datelor actuale din 2026 evidențiază faptul că marea majoritate a persoanelor încadrate în grad de handicap fac parte din categoria adulților, iar ponderea cea mai mare o dețin gradele „Grav” și „Accentuat”. Această realitate pune o presiune financiară și logistică considerabilă pe bugetele locale, din cauza nevoii de asistenți personali.
Să privim distribuția curentă a cazurilor în funcție de severitatea handicapului:
| Gradul de handicap (2026) | Număr de persoane (Adulți & Copii) | Pondre din totalul cazurilor |
| Grav (cu sau fără asistent personal) | 11.250 | 36% |
| Accentuat | 15.310 | 49% |
| Mediu | 4.060 | 13% |
| Ușor | 630 | 2% |
| TOTAL | 31.250 | 100% |
În ceea ce privește tipul de afecțiune, dacă în anii ’90 predominau dizabilitățile fizice (somatice) și cele vizuale/auditive vizibile, astăzi ponderea majoritară s-a mutat către dizabilitățile mintale, psihice și asociate. Acest lucru se datorează în special creșterii incidenței bolilor asociate vârstei a treia (Alzheimer, demențe senile) și o explozie a diagnosticării tulburărilor din spectrul autist (TSA) în rândul copiilor.
Factorii din spatele cifrelor
Specialiștii în sociologie și asistență socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca explică această curbă ascendentă prin trei factori principali:
1. Accesul sporit la informație și debirocratizarea: În urmă cu 35 de ani, multe familii din mediul rural își ascundeau membrii cu dizabilități din cauza stigmatului social sau nu dețineau mijloacele de a ajunge la comisiile de evaluare din Cluj-Napoca. Astăzi, rețeaua de asistenți sociali comunitari acoperă mult mai bine comunele județului.
2. Presiunea economică: Extinderea drepturilor financiare (indemnizații, bugete complementare, gratuități pe transportul în comun sau facilități fiscale) a determinat mai mulți clujeni care sufereau de boli cronice invalidante să solicite certificatul de handicap pentru a face față cheltuielilor medicale.
3. Modernizarea criteriilor medicale: Legislația actuală include bareme mult mai nuanțate, permițând încadrarea multor afecțiuni oncologice, hematologice sau genetice rare care în trecut erau ignorate de sistemul de protecție.
De la cifre, la incluziune reală
Evoluția statistică din ultimii 35 de ani arată că județul Cluj a învățat să își „vadă” și să își numere corect cetățenii vulnerabili. Totuși, marea provocare a anului 2026 nu mai este înregistrarea lor, ci incluziunea activă. Deși infrastructura urbană din Cluj-Napoca și marile orașe s-a îmbunătățit (autobuze cu rampă,踏 trotuare coborâte), accesibilizarea completă și integrarea pe piața muncii a celor peste 31.000 de clujeni cu dizabilități rămân procese în plină desfășurare, unde societatea civilă și mediul privat joacă un rol la fel de important ca autoritățile statului.
Polițiștii clujeni au împărțit amenzi șoferilor pentru consumul de alcool și droguri
