De multe ori, bărbații ajung prea târziu la medic mai ales în situații oncologice sau la psiholog. Există campanii de informare care încearcă să schimbe acest model de comportament.
Studiile realizate de universitățile clujene arată că bărbații sunt mai reticenți decât femeile atunci când trebuie să meargă la medic. Studiile arată că una dintre motivații este cea culturală. În societățile mai conservatoare, bărbații vor să pară puternici, chiar invulnerabili, iar mersul la medic ar afecta această imagine. Apoi, este vorba de lista de priorități. În general, bărbații pun pe primul loc prioritățile legate de muncă, apoi vin responsabilitățile legate de familie și abia în al treilea rând sunt preocupați de sănătate. În plus, deși vor să aibă imaginea unor persoane foarte curajoase, mulți dintre bărbați se tem de diagnostic. Apoi, există și teama de costuri, precum și lipsa educației sanitare. De aceea, aproape 40 la sută dintre bărbați ajung la medic abia atunci când nu mai pot îndura suferința. Sau, în limbaj medical, în situații grave.
Un banc amar spune că, în Ardeal, este rușinos să fii bolnav. Însă există și specialiști în comunicare care au propus organizarea unor campanii de educare, menite să schimbe această mentalitate. Ei au propus implicarea unor sportivi celebri, care, oricum, sunt obligați prin contract să consulte des medicii, pentru a-i convinge și pe alți bărbați să meargă mai des la medic.
În timp ce campaniile de prevenție pentru sănătatea femeilor au devenit o prezență firească în spațiul public, sănătatea masculină rămâne adesea un subiect tratat cu jumătăți de măsură. În martie 2026, unitățile de primiri urgențe din România continuă să raporteze un număr disproporționat de bărbați care se prezintă la medic doar atunci când durerea devine insuportabilă sau funcțiile de bază sunt afectate.
Barierele invizibile ale controlului medical
Psihologii și medicii identifică mai mulți factori care contribuie la acest comportament de evitare. Nu este vorba de o lipsă de informații, ci de o structură de gândire adânc înrădăcinată.
-
Stigma vulnerabilității: În multe culturi, inclusiv în cea românească, masculinitatea este asociată cu rezistența fizică extremă. A merge la medic este perceput, inconștient, ca un semn de slăbiciune sau de pierdere a controlului.
-
Frica de diagnostic: Mulți bărbați adoptă strategia „dacă nu știu, nu există”. Teama că un diagnostic ar putea să le schimbe stilul de viață sau capacitatea de a munci îi face să amâne investigațiile ani la rând.
-
Lipsa educației preventive: Spre deosebire de femei, care sunt obișnuite cu controale periodice încă de la vârsta adolescenței, bărbații nu au un parcurs preventiv clar stabilit în conștiința colectivă.
Riscurile majore ale amânării
Consecințele acestui comportament se reflectă direct în rata de succes a tratamentelor. Bolile cardiovasculare și afecțiunile oncologice specifice sunt principalele cauze de mortalitate care ar putea fi prevenite.
| Categoria de risc | Afecțiuni frecvente | Importanța screening-ului |
| Cardiovascular | Hipertensiune, dislipidemie | Previne infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. |
| Oncologic | Cancer de prostată, cancer colorectal | Depistarea în stadiul incipient oferă rate de supraviețuire de peste 95%. |
| Metabolic | Diabet zaharat de tip 2 | Gestionarea timpurie previne amputațiile și orbirea. |
| Sănătate mintală | Depresie, anxietate | Bărbații au rate de suicid mai mari, parțial din cauza refuzului de a căuta ajutor. |
Schimbarea de paradigmă în 2026
În prezent, abordarea medicală încearcă să se adapteze psihologiei masculine. Conceptul de „mentenanță”, similar cu cel aplicat mașinilor sau tehnologiei, s-a dovedit a fi mai eficient în comunicarea cu pacienții bărbați decât apelurile emoționale la sănătate.
Programele de screening la locul de muncă și aplicațiile de monitorizare a sănătății care oferă date concrete (cifre, grafice, procente) au început să crească rata de prezentare la medic. Specialistii subliniază că un bărbat care își cunoaște tensiunea arterială și nivelul colesterolului este un bărbat care deține controlul, nu unul care l-a pierdut.
Clujeanca Csilla Hegedus a devenit comandor al Ordinului Maghiar de Merit
