Peste 6.000 de tineri din străinătate studiază în universitățile clujene

Universitățile clujene au devenit un adevărat magnet pentru studenții străini. Ei sunt atrași de faptul că Clujul este un oraș sigur, de faptul că taxele universitare sunt mai mici decât în Europa Occidentală, iar calitatea predării este una foarte bună. Universitățile clujene oferă studii în română, maghiară, germană, engleză și franceză, iar diplomele obținute sunt recunoscute în întreaga Uniune Europeană. Mai mult, diplomele românești reprezintă și o șansă în plus la angajare în instituții europene sau internaționale, care au nevoie de specialiști care vorbesc mai multe limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Universitățile clujene au un număr foarte mare de studenți străini. Peste 6.000 dintre tinerii care învață la Cluj au cetățenia altor state. Unii dintre aceștia provin de pe alte continente, iar universitățile clujene fac eforturi să atragă tineri din afara Uniunii Europene, deoarece aceștia pot plăti taxe mai mari decât studenții europeni. Așa ar fi o tânără care provine din Tunisia și care studiază medicina la linia franceză a Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”.

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” are ponderea cea mai mare de studenți străini din totalul tinerilor înmatriculați. La liniile engleză și franceză învață peste 3.300 de tineri. Uneori, concurența pentru locurile de la liniile internaționale este mai mare decât concurența pentru linia română. Anul trecut, aproape 3.200 de tineri din 96 de țări au concurat pentru cele 355 de locuri de la linia franceză și cele 250 de la linia engleză. Există interes și pentru multe specializări oferite de Universitatea Babeș-Bolyai. O tânără din Statele Unite ale Americii s-a înmatriculat la Studii de Securitate în limba engleză.

O altă tânără a venit la Cluj pentru a învăța limba română, pentru că deja lucrează în cadrul Comisiei Europene, iar o diplomă românească ar ajuta-o să avanseze rapid în carieră.

Alți tineri sunt atrași de faptul că universitățile românești sunt bine poziționate în clasamentele internaționale, spune decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Răzvan V. Mustață.

De mare trecere se bucură și liniile franceză și engleză ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, spune profesorul Iancu Morar, de la Facultatea de Medicină Veterinară.

De asemenea, pentru mulți studenți străini contează foarte mult faptul că taxele de școlarizare sunt mult mai mici decât în țările occidentale, iar diplomele românești îi ajută să se angajeze rapid oriunde în Uniunea Europeană.

Supranumit de decenii „Orașul Comoară”, Cluj-Napoca și-a consolidat în 2026 statutul de cel mai puternic pol universitar al României și unul dintre cele mai vibrante ecosisteme educaționale din Uniunea Europeană. Cu peste 100.000 de studenți, cercetători și cadre didactice, universitățile clujene nu mai sunt doar centre de instruire, ci veritabile motoare de creștere economică și inovare tehnologică.

Cei șase piloni ai succesului

Succesul academic al orașului se sprijină pe un consorțiu informal de universități publice. Această diversitate atrage anual mii de studenți internaționali, care transformă Clujul într-un oraș cosmopolit.

• Universitatea Babeș-Bolyai (UBB): Cea mai mare universitate din țară, UBB rămâne un bastion al multiculturalismului și al cercetării fundamentale. În 2026, poziționarea sa în clasamentele internaționale (Shanghai, QS) este susținută de investiții masive în inteligența artificială și nanotehnologii.

• Universitatea Tehnică (UTCN): Partenerul principal al industriei IT și al sectorului de inginerie. UTCN este inima inovării tehnice, cu laboratoare de cercetare dezvoltate în parteneriat cu giganți tehnologici globali.

• Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” (UMF): Recunoscută pentru calitatea actului didactic, UMF Cluj atrage cel mai mare număr de studenți străini, în special din Franța, Germania și țările arabe, ceea ce contribuie semnificativ la reputația medicală a orașului.

• USAMV, UAD și ANMGD: Universitățile de științe agricole, artă și muzică oferă Clujului o profunzime culturală și de cercetare aplicată rară în regiune.

Universitatea 4.0: integrarea cu piața muncii

În 2026, bariera dintre mediul academic și cel privat aproape a dispărut. Universitățile clujene au implementat programe de „dual-degree” și stagii de practică obligatorii care încep încă din primii ani de studiu.

1. Campusurile de inovare: Proiecte precum Cluj Innovation Park funcționează ca extensii ale laboratoarelor universitare, unde studenții își transformă lucrările de licență în start-up-uri viabile.

2. Digitalizarea completă: Înscrierea, examinarea și gestionarea parcursului academic sunt procese 100% digitale, bazate pe sisteme de tip „cloud academic” care permit colaborarea în timp real între centrele universitare europene.

Provocări: costul vieții și infrastructura

Ascensiunea universitară a adus și provocări structurale. Popularitatea orașului a dus la o creștere accelerată a chiriilor, ceea ce forțează universitățile să investească masiv în noi spații de cazare.

Campanie gratuită de colectare a deșeurilor voluminoase și textile, în Jucu