O nouă tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu

În ultima săptămână, în mediul online a fost publicată o nouă serie de postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Conținutul video fraudulos promovează o oportunitate falsă de investiții care folosește imaginea guvernatorului BNR și afirmații referitoare la un presupus parteneriat cu Florin Talpeș, CEO Bitdefender.

Postările folosesc fraudulos imaginea guvernatorului BNR pentru a convinge publicul să depună bani într-un sistem fals de investiții financiare bazat pe inteligența artificială și să își divulge datele personale.

Potrivit Bitdefender, reclamele susțin că platforma este integrată în programul național de dezvoltare digitală al României și că reprezintă o decizie oficială pentru cetățenii români. Utilizatorii care dau click pe reclame sunt redirecționați către romania-investition[.]info, unde aplicația falsă de investiții este prezentată sub denumirea Profit Gold Românesc, iar pagina de destinație este construită pentru a imita o platformă financiară oficială.

Bitdefender a raportat că site-ul este blocat drept fraudulos. Mai multe detalii despre această campanie se regăsesc în notificarea publicată de Bitdefender – https://www.bitdefender.com/ro-ro/blog/hotforsecurity/deepfake-cu-mugur-isarescu-si-florin-talpes-folosit-intr-un-scam-cu-falsa-platforma-nationala-de-investitii-care-abuzeaza-de-numele-bitdefender

Banca Națională a României nu face recomandări și propuneri de investiții.

”Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram, Bluesky și YouTube.

În cazul în care ați interacționat cu astfel de materiale sau site-uri false, vă recomandăm să NU furnizați date personale și să raportați imediat aceste situații autorităților competente.

Informații privind tentativele de fraudă în numele BNR puteți găsi aici, iar ghiduri despre cum vă puteți proteja în mediul online sunt disponibile pe website-ul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (https://dnsc.ro/doc/ghid)”, menționează reprezentanții Băncii Naționale a României.

Acest caz nu este unul singulare, pentru că tehnologia deepfake a devenit tot mai utilizată de infractori. Ceea ce a început ca un experiment de laborator în domeniul inteligenței artificiale a devenit, în 2026, o sabie cu două tăișuri: un instrument creativ revoluționar pentru industria cinematografică și, simultan, cea mai redutabilă armă de dezinformare și manipulare digitală.

Ce sunt instrumentele deepfake și cum funcționează?

Termenul „deepfake” provine din fuziunea conceptelor de deep learning (învățare profundă) și fake (fals). Aceste instrumente utilizează rețele neuronale generative, în special arhitecturi de tip GAN (Generative Adversarial Networks), pentru a crea conținut sintetic hiper-realist.

• Sinteza feței și a vocii: Algoritmii analizează mii de imagini și înregistrări audio cu o persoană țintă pentru a-i replica trăsăturile, mimica și timbrul vocal cu o precizie matematică.

• Accesibilitatea în 2026: Dacă în urmă cu câțiva ani era nevoie de putere de calcul industrială, astăzi există aplicații care permit generarea de videoclipuri sintetice convingătoare direct de pe un smartphone performant.

Spectrul de utilizare: de la divertisment la fraudă

Impactul acestor instrumente se resimte în aproape toate sectoarele societății.

1. Industria creativă: În cinematografie, tehnologia permite „întinerirea” actorilor sau readucerea pe ecran a unor legende dispărute. Dublajul filmelor a devenit imersiv, iar mișcările buzelor sunt ajustate automat pentru a corespunde limbii în care este tradus dialogul.

2. Arma dezinformării politice: Deepfake-urile sunt utilizate în campanii de tip black ops pentru a simula declarații compromițătoare ale liderilor politici, cu scopul de a destabiliza piețele financiare sau de a influența procesele electorale.

3. Frauda corporativă: Atacurile de tip „Business Email Compromise” au evoluat în „Deepfake Voice/Video Phishing”. În 2025, mai multe companii au raportat pierderi masive după ce angajații au transferat fonduri la ordinul unui „CEO virtual” care a apărut într-o conferință video video simulată perfect.

Lupta pentru adevăr: detectarea și legislația

Pe măsură ce falsurile devin tot mai greu de sesizat cu ochiul liber, s-a activat o „cursă a înarmării” tehnologice între creatorii de deepfake și cei care dezvoltă instrumente de detectare.

Cadrul legal: Legea AI și protecția identității

În 2026, legislația europeană (AI Act) impune reguli stricte privind etichetarea conținutului generat sintetic. Orice deepfake care nu poartă un marcaj clar de avertizare poate atrage amenzi colosale. Mai mult, conceptul de „furt de identitate biometrică” a fost introdus în unele coduri penale, ceea ce oferă victimelor pârghii legale pentru a solicita eliminarea rapidă a conținutului malițios de pe platformele sociale.

Amplă acțiune a polițiștilor clujeni la Aeroportul Internațional Avram Iancu