Unul dintre cele mai ambițioase proiecte lansate la Cluj va fi extins. Este vorba de proiectul Cultură pe rețetă, prin intermediul căruia medicii prescriu pacienților expunere la actul cultural, cu speranța că această strategie va avea un efect benefic asupra sănătății. Pacienții primesc bilete gratuite pentru intrarea în instituțiile de cultură. În acest proiect vor fi implicate de acum înainte încă șase instituții de cultură.
Inițiativa proiectului Cultură pe rețetă îi aparține doctorului Sebastian Armean, care conduce ambulatoriul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase. Acest ambulatoriu este fostul Centru de Diagnostic și Tratament și oferă 24 de specialități medicale. Ambulatoriul tratează minim 1.000 de pacienți pe zi. Doctorul Sebastian Armean a decis să verifice științific opinia potrivit căreia expunerea la cultură are efecte benefice asupra sănătății pacienților.
Proiectul a fost lansat acum o lună, printr-un parteneriat între Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Opera Națională Română, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Consiliul Județean Cluj. Deja, primii 70 de pacienți au beneficiat de prescripții culturale. Pentru că proiectul a fost primit cu entuziasm în comunitate, el a fost extins cu încă șase instituții de cultură. Este vorba de Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Teatrul de Păpuși Puck, Filarmonica de Stat Transilvania, Opera Maghiară de Stat și Teatrul Maghiar, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.
Expunerea la cultură are efecte benefice și rămâne doar ca acestea să fie măsurate științific, este de părere managerul Filarmonicii de Stat Transilvania, Silvia Sbârciu.
Prima etapă a proiectului ar urma să se încheie la finalul lunii iunie. Până atunci, minim 300 de pacienți vor beneficia de rețete culturale. Informațiile obținute de medici în urma acestui proiect vor fundamenta un studiu științific. În funcție de rezultatele acestuia, autoritățile vor decide în ce fel vor prelungi acest proiect.
Într-o epocă marcată de viteza digitală și de o creștere alarmantă a tulburărilor de anxietate, medicina contemporană se întoarce către o resursă milenară, dar redescoperită sub lupă științifică: art-terapia. Ceea ce în trecut era privit ca o activitate recreativă a devenit astăzi un instrument clinic riguros, integrat în protocoalele de recuperare din marile spitale și centre de sănătate mintală din România și din lume.
Neuroștiința din spatele pensulei
Terapiile prin artă nu se rezumă la „a desena frumos”. Ele funcționează ca un pod între emisfera cerebrală dreaptă (creativă, emoțională) și cea stângă (logică, analitică). Atunci când un pacient pictează, modelează lut sau ascultă o compoziție complexă, creierul său trece printr-un proces de reorganizare neuroplastică.
-
Reducerea cortizolului: Studiile clinice recente arată că doar 45 de minute de activitate creativă reduc semnificativ nivelul cortizolului (hormonul stresului), indiferent de talentul artistic al persoanei.
-
Exprimarea non-verbală: Pentru pacienții care suferă de traume sau afecțiuni precum afazia, arta oferă un limbaj acolo unde cuvintele eșuează și permite exteriorizarea emoțiilor blocate în subconștient.
Cultura pe rețetă: muzeele ca săli de tratament
O tendință care a luat amploare în 2026 este „prescripția culturală”. Inspirate de modele din Canada și Marea Britanie, instituțiile medicale din România au început parteneriate cu muzee și teatre.
-
Muzeoterapia: Vizitele ghidate în galerii de artă pentru pacienții cu demență sau Alzheimer s-au dovedit esențiale în stimularea memoriei senzoriale și în îmbunătățirea stării de spirit.
-
Biblioterapia: Lectura ghidată și scrierea creativă sunt folosite în tratarea depresiei ușoare și ajută pacienții să își rescrie propria narațiune de viață dintr-o perspectivă a rezilienței.
Muzica: pulsul recuperării neurologice
Dintre toate formele de artă, muzica are cel mai rapid impact asupra sistemului nervos. În secțiile de neurologie, terapia prin muzică este utilizată pentru pacienții care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC).
-
Ritmul și motricitatea: Pacienții care și-au pierdut capacitatea de a merge își pot regăsi coordonarea pașilor prin exerciții ritmice, iar creierul folosește stimulul auditiv ca pe un metronom extern pentru refacerea circuitelor motorii.
-
Meloterapia în oncologie: Muzica live, interpretată la instrumente precum harpa sau pianul, reduce percepția durerii și frecvența cardiacă în rândul pacienților aflați în tratamente oncologice intense.
Diferențierea terapiilor creative în 2026
| Formă de terapie | Beneficiu principal | Populație țintă |
| Art-terapie vizuală | Procesarea traumelor, reglare emoțională | Copii, veterani de război, victime ale abuzului |
| Meloterapie | Recuperare motorie, reducerea durerii | Pacienți post-AVC, îngrijiri paliative |
| Dramaterapie | Exersarea abilităților sociale, empatie | Persoane cu tulburări de spectru autist (TSA) |
| Dans-terapie | Reintegrare corporală, combaterea izolării | Vârstnici, pacienți cu Parkinson |
Provocări: reglementarea și formarea profesională
Deși beneficiile sunt evidente, sectorul se confruntă în 2026 cu nevoia unei reglementări stricte. În România, se fac eforturi pentru recunoașterea statutului de „terapeut prin artă” ca profesie clinică distinctă, care necesită atât studii în arte, cât și o pregătire solidă în psihologie și medicină. Fără o certificare riguroasă, există riscul ca aceste metode să fie aplicate superficial, cu diminuarea potențialului terapeutic real.
