Asociațiile de pacienți critică reformele din sistemul sanitar

Asociațiile de pacienți din județul Cluj afirmă că România se îndepărtează de obiectivul de a avea un sistem de sănătate compatibil cu cel al Europei Occidentale. Reprezentanții lor adaugă faptul că, în noul context economic, există riscul excluderii unor întregi categorii sociale de la asistența medicală de calitate.

Reprezentanții asociațiilor de pacienți critică măsurile luate de Guvern în domeniul medical. De exemplu, membrii conducerii Asociației Pacienților Cronici din România spun că este nejustificată decizia de a nu mai plăti prima zi de concediu medical. Reprezentanții pacienților cronici afirmă că această măsură, menită să limiteze concediile medicale fictive, lovește în mod nediferențiat și nedrept în pacienții oncologici, în cei cu boli cronice grave și cei incluși în programele naționale de sănătate. Și aceasta deși pacienții respectivi se află deja în evidențele unităților sanitare, potrivit Radio România Actualități.

La rândul lor, reprezentanții Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice afirmă că există întârzieri nejustificate în fiecare an în actualizarea listei cu medicamente gratuite și compensate. Aceste întârzieri înseamnă că pacienții români au acces mai târziu la medicamente de ultima generație. Pentru mulți dintre pacienți, acest lucru înseamnă agravarea stării de sănătate și, uneori, chiar periclitarea vieții, mai ales în cazul pacienților oncologici sau a celor care suferă de boli rare.

Reprezentanții Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților avertizează că, din cauza măsurilor de austeritate, putem asista la un nou exod al medicilor. Mulți dintre ei au oricând varianta de a pleca în țările Europei Occidentale, unde sunt mai bine plătiți, iar funcționarea sistemului sanitar este mai predictibilă. Aceeași opinie este împărtășită și de sindicaliștii din domeniul sanitar. Reprezentanții Federației Sanitas au cerut Guvernului exceptarea sistemului de sănătate de la măsura reducerii cu 10 la sută a fondurilor salariale, mai ales că, în 2025, Guvernul a diminuat deja sporurile pentru condiții periculoase și vătămătoare. Sindicaliștii spun că mulți dintre angajați au veniturile rămase la nivelul anului 2018, în condițiile în care inflația a erodat puterea reală de cumpărare.

În esență, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat un program de reforme care, declarativ, ar crește performanța sistemului sanitar.

1. Profesionalizarea managementului: sfârșitul numirilor politice

Cea mai fermă măsură a noului executiv a fost introducerea unor criterii stricte de performanță pentru managerii de spitale. Guvernul Ilie Bolojan a anunțat un sistem de monitorizare în timp real a indicatorilor de eficiență:

• Contracte pe obiective: Managerii care nu ating țintele legate de reducerea infecțiilor nosocomiale sau de gradul de ocupare a paturilor sunt revocați automat.

• Depolitizarea totală: Selecția se face prin concursuri organizate de firme independente de recrutare, cu eliminarea influenței consiliilor județene, primăriilor sau a partidelor în numirea șefilor de unități medicale.

2. Consolidarea și regionalizarea: spitale mai puține, dar mai bine dotate

În logica eficienței, Guvernul a început un proces de „comasare funcțională”. În loc de zeci de spitale mici, subfinanțate și fără dotări, strategia se concentrează pe:

• Centre de Excelență Regionale: Investiții masive în hub-uri medicale care pot gestiona cazuri complexe.

• Transformarea unităților mici: Spitalele orășenești care nu pot asigura linii de gardă complete sunt transformate în centre de ambulatoriu și de permanență, care vor degreva astfel marile unități de urgență (UPU) de cazurile ușoare.

3. Digitalizarea forțată: dosarul electronic devine obligatoriu

Dacă până acum digitalizarea era opțională, Guvernul Bolojan a legat finanțarea de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) de utilizarea integrală a Dosarului Electronic al Pacientului. În 2026, trasabilitatea banului public este prioritară:

• Eliminarea birocrației: Nici un serviciu medical neînregistrat digital nu este decontat.

• Monitorizarea consumului de medicamente: Un sistem antifraudă care previne eliberarea de rețete fictive sau stocurile nejustificate în farmacii.

4. Investiții în „oameni, nu doar în aparate”

O altă componentă cheie a reformei este regândirea politicii de personal. Conștient de exodul medicilor, Ilie Bolojan a propus un sistem de stimulente diferențiate:

• Sporuri pentru performanță, nu pentru vechime: Medicii care tratează cazuri complexe sau care au un grad ridicat de succes sunt recompensați suplimentar.

• Rezidențiatul descentralizat: Tinerii medici sunt încurajați să profeseze în orașe medii prin oferirea de sprijin pentru cazare și bugete de cercetare asigurate prin parteneriate cu autoritățile locale.

Provocări: rezistența sistemului și a sindicatelor

Măsurile nu au trecut fără controverse. Reducerea unor posturi administrative și cerințele stricte de raportare au dus la tensiuni cu anumite sindicate din domeniu.

UMF ”Iuliu Hațieganu” investește peste 50 de milioane de euro în medicină digitală