Cum calcă în picioare Guvernul principiile autonomiei locale

Autoritățile locale și județene din Cluj critică măsurile de reformă impuse de Guvern, pe motiv că acestea încalcă principiul autonomiei locale și pentru că ele ignoră realitățile locale. Liderii locali afirmă că unele dintre măsuri sunt total ineficiente.

Deciziile Guvernului prin care 10 la sută dintre angajații administrațiilor publice locale ar urma să fie aruncați în șomaj au stârnit vii critici în rândurile aleșilor locali și județeni. Cei mai vocali sunt tocmai reprezentanții administrațiilor publice locale performante, care au reușit să atragă bani europeni și investitori privați. Primarii clujeni spun că este nefiresc ca Guvernul să decidă concedierea unor angajați, din moment ce primarii și consilierii locali sunt cei votați de cetățeni pentru a administra resursele localităților, nu Executivul de la București.

Ei spun că o măsură mult mai corectă ar fi fost reducerea fondurilor alocate de la bugetul central către bugetele locale, iar aleșii locali să fie lăsați să se descurce în noile condiții. O astfel de măsură i-ar fi favorizat pe primarii gospodari. Mai mult, aleșii locali spun că este ilogică măsura prin care Guvernul le impune concedierea a 10 la sută dintre angajați, pentru că, dacă vor fi concediați angajații cu salariile mai mici, economia la bugetul local este total nesemnificativă. Iar în unele cazuri vor apărea situații în care vor fi date afară de la Primărie femeile de serviciu, care vor fi angajate de o firmă privată, care va presta exact aceleași servicii către administrația locală, dar pe mai mulți bani, pentru că firma respectivă va avea cheltuieli administrative și trebuie să facă și profit.

O formă radicală de protest a fost adoptată de primarul PNL din orașul Huedin, Mircea Moroșan. Acesta a demisionat din funcție, pentru a nu fi obligat să semneze deciziile de concediere ale angajaților din Primărie.

Guvernul României a lansat un plan ambițios, dar controversat: reducerea schemei de personal în administrația publică. Strategia, care vizează atât aparatul central, cât și cel local, promite o eficientizare prin digitalizare, însă sindicatele avertizează deja cu proteste masive.

Tăierea „frunzelor la câini” sau necesitate economică?

Executivul susține că România nu mai poate susține un număr de aproape 1,3 milioane de bugetari, în condițiile în care digitalizarea multor servicii publice ar trebui, teoretic, să reducă volumul de muncă manuală.

Conform surselor guvernamentale, planul de restructurare se bazează pe trei piloni principali:

1. Desființarea posturilor vacante: Eliminarea miilor de funcții din organigrame care apar ca neocupate, dar care sunt folosite pentru a mări bugetele instituțiilor.

2. Comasarea instituțiilor: Ministerele cu atribuții similare și agențiile guvernamentale cu roluri redundante vor trece printr-un proces de fuziune, ceea ce va duce automat la dispariția multor funcții de conducere (șefi de serviciu, directori).

3. Evaluarea bazată pe competențe: Introducerea unor teste de aptitudini digitale și profesionale, cei care nu ating pragul minim urmând să fie incluși în programe de reconversie sau disponibilizați.

Reacția sindicatelor: „Un experiment periculos”

Liderii sindicali din administrația publică au reacționat dur, acuzând Guvernul că folosește „reforma” ca paravan pentru eșecurile în colectarea taxelor de la marii contribuabili. Aceștia susțin că în sectoare cheie, precum sănătatea sau asistența socială, există deja un deficit de personal, iar o reducere liniară a angajaților ar putea bloca statul.

• Amenințarea cu greva: Sindicatele au anunțat deja un calendar de proteste în fața sediului Guvernului pentru luna februarie.

• Problema reconversiei: Există temeri justificate că funcționarii de peste 50 de ani nu vor fi absorbiți de piața privată a muncii și vor deveni o povară pentru sistemul de asigurări de șomaj.

SportinCluj: FC Universitatea Cluj, înfrântă de Dinamo București